de unde ai luat ramirezii ?

Din nou pe ecrane

copy paste articol :

Reproducere si cresterea puilor la Mikrogeophagus ramirezi

Mikrogeophagus ramirezi este originar din Venezuela si Columbia unde populeaza savanele din bazinul fluviului Orinocco. Deasemenea se mai intalneste in partea superioara a deltei acestui fluviu.Acest superb cichlid sudamerican este cunoscut sub mai multe denumiri, Pappilochromis ramirezi, Apistogramma ramirezi si Microgeophagus ramirezi, acet ultim nume fiind cel corect, din punct de vedere al incadrarii speciei.

Reproducerea si cresterea puilor nu este grea la aceasta specie, atat timp cat se asigura conditiile specifice de mediu.Acvariul de reproducere recomand sa fie in jurul a 40-50 l cu o inaltime a coloanei de apa de 25 cm. Nu au nevoie de bazine uriase deoarece nici pestii nu ating dimensiuni impresionante.

Exista doua tipuri de crestere a puilor, singuri in acvarii aproape”sterile” sau impreuna cu parintii in acvarii amenajate cu substrat si plante. Recomand pentru inceput cresterea puilor si dezvoltarea pontei in acvariu steril , deoarece parintii ramirezi nu sunt cea ce s-ar numii niste parinti foarte buni. De aceea este probabil ca la primele 4-5 depuneri ponta sa fie mancata .

Pentru depunere se pune in acest caz perechea de remirezi in bazin, care pe langa cateva plante plutitoare(Ceratopteris) este indicat sa contina si un smoc consistent de Java moos, deoarece in acesta se dezvolta o microfauna abundenta care va servii ca prima masa puiutilor de rami.Doua pietreinchise la culoare si plate pot fi folosite ca substrat pt depunere.Temperatura la reproducere va fi de 28 C valorile nitritilor, nitratilor si fosfatilor cat mai mici posibil, duritate apei sa nu depaseasca in nici un caz 8 grade deoarece apa mai dura duce la pierderea pontei, puii nereusind sa eclozeze. Ph-ul va fi slab acid pana la neutru. 6,5-7.

Depunerea are loc de regula la perechile mature la care se cresc puii separat odata la doua saptamani, uneori chiar mai repede.Pentru evitarea atacarii icrelor de catre ciuperci(Saprolegnia) este bine sa adaugam in apa dupa depunere si dupa inlaturarea parintilor 2 ml apa oxigenata(proaspata) la fiecare 10l de apa de doua –trei ori pe zi. Puii eclozeaza la 28 grade dupa 50-60 de ore, iar dupa alte 4 zile inoata liber.In acest moment este bine sa incepem hranirea lor , ca prima masa recomand infuzorii, apoi dupa 1-2 zile artemia proaspat eclozata in combinatie cu infuzori pt inceput apoi doar artemia. Schimbul de apa se va face minim odata, sau de doua ori pe zi cam 25 la suta din capacitatea bazinului. Aceste schimburi ajuta la dezvoltarea mai rapida a puilor. Cand puii ajung la doua saptamani se poate reduce treptat temperatura din bazin la 26 C. In acest moment puii ar trebuii sa-si fi dublat deja lungimea pe care au avut-o la eclozare.

Dupa a 15 sau a 18 zi de viata puii bine hraniti iau forma pestilor adulti cu toate ca inca sunt aproape transparenti. La 3 saptamani puii ar trebuii sa aibe deja aprox. 8mm, se hranesc cu orice pot prinde, fulgi uscati, daphnia, ciclopi, artemia...

copy paste

"Cum pot fi insa stimulati pestii sa se reproduca? Familia aleasa (2-3 masculi si o femela) se muta intr-un bazin cu apa veche fara substrat si fara plante. Se pot pune chiar si doua familii intr-un bazin de 35-40 de litri. Dupa cca. o saptamina in care pestii s-au acomodat cu mediul respectiv si cu ciclul zi – noapte de 12 ore, timp in care au fost hraniti bine cu tubi tocat si spalat, iar aerul si filtrul au functionat permanent, se schimba brusc apa, in prima zi ½ din volum, a doua zi din nou ½ din amestec. Se adauga apa de la robinet, statuta nu mai mult de o zi, aerata pentru a pierde clorul si la aceeasi temperatura. De obicei apa de la robinet are duritatea de 12 GH foarte convenabila pestilor pentru reproducere. In urma unui astfel de soc pestii depun in trei zile. Daca nu depun se repeta aceiasi operatie dupa o saptamina de pauza, timp in care pestii pot fi mentinuti in acelasi bazin.
Trebuie avut in vedere ca sanitarii depun cu precadere primavara si toamna. Un sezon de depunere dureaza cca. 6 saptamini, timp in care sanitarii depun de 2 ori. Pestii tineri pot depune si de trei ori dar productivitatea e redusa si cite-o data i-si maninca icrele. In perioadele de vara si iarna pestii nu trebuie fortati sa depuna.
In functie de temperatura, larvele apar dupa 5-8 zile. Pentru a impiedica infestarea cu Saprolegnia in apa se poate pune o picatura de tripaflafina la 10l de apa.
Dupa alte 2-3 zile larvele, destul de mari, incep sa inoate si sa se hraneasca activ. In aceasta perioada hrana de baza trebuie sa fie formata din nauplii de artemia, putin micro (sau mai bine deloc), si incet, incet cu tubi tocat foarte fin si spalat foarte bine. Amplasarea sub fundul bazinului a unei mici surse de lumina va face artemiile sa se striga in acel loc si sa fie gasite cu usurinta de pestisori. Spre deosebire de adultii puii sunt foarte sensibili si se imbolnavesc usor. Atentie la schimburile de apa care trebuie sa fie mai mici dar mai dese, la curatenia fundului bazinului si lafunctionarea aerului si a filtrului. Cind puii au atins 1.5cm si cind structura osoasa este bine dezvoltata, se pot muta intr-un bazin de crestere, ei fiind acum mult mai rezistenti. Pentru a creste repede au nevoie de o apa bine aerata, abia dupa 4-6 saptamini respira si intestinal, mult spatiu si o apa foarte curata. "

dece vreti sa aveti pui de guppy daca ii cresteti la 18? pt ce va mai chinuiti?

exista ata informatie pe forumul asta despre cum s e cresc corect guppy si voi ................

copy peste articol parametri generali

"Aria lor de raspandire este foarte larga, aceasta fiind in America de Sud, la nord de Amazon, precum si in insulele Trinidad si Barbados. Temperatura optima este de 22-24° C."

pentru o crestere rapida puii guppy se tin chiar si la temperatura 26-28 grd, hrana de calitate(cu un cotinut de proteina mai mare), schimburi de apa

Sumatri vor ciupi "must??ile " guramilor, mergi pe sfatul dat de koala

eu nu prea as dormi cu un acvariu de 300 kg deasupra capului

daca tot faci un acvariu, de ce trebuie sa stea in dormitor? de ce nu in sufragerie , sa il vada toata lumea?

daca as avea un buget fara limite, as transforma sufrageria in acvariu privat

mama ce placinte

multumesc

Pe unde iese apa "Bun? " pe ultimul filtru din stânga imagini sau pe chestia mica din mijloc

nu cred ca are legatura cu fatul ca nu ai fiert cioatele, nici "nenea" koala nu a fiert "copacul", si mai sunt cate va exemple

merge un colant pe spate, dar nu cu 'floricele'

dai si tu niste pante sustratului

mai pe scurt

copy paste

Robust fishes inhabiting similar biotopes in nature, especially comparably-sized, pelagic cyprinids perhaps constitute the best choices but other options include balitorid, cobitid, and nemacheilid loaches as well as benthic cyprinids such as Crossocheilus or Garra species. If geography is not an issue many rainbowfishes and tetras are also suitable, but be sure to research your choices thoroughly before purchase.

http://www.seriouslyfish.com/species/puntigrus-tetrazona/

articolul e era cu caracter orientativ , in special pt plante

am omis sa mentionez asta

articolul este din cartea ing kaszoni -Acvaristica 1976

2

gasca

copy paste dint-run articol

Locuitorii bazinului nr. G vor fi speciile ornamentale de Barbus,
Danin, Rasbora, pentru caro se vor s?di urm?toarele plante:
Vallianeria spiralis var. torta, diferite specii de Cryplocoryne
(C. ciliata, C. becketti, C. nervelii), Elodea crispa ?i feriga de ap?
(Cefatopteris cornuta}.


Fundul bazinului se acoper? cu nisip de rîu decalcinat cu
acid clorhidric ?i ulterior bine sp?lat. Peste nisip se va a?terne
mîl de culoare închis?, care va reliefa coloritul splendid al pe?telui.
In bazin se planteaz? specii de Crypfoco/yne ?i Sagittaria. Pentru
aspectul estetic, pe latura lung? a bazinului, în direc?ia luminiir
se poate s?di specia Ceratopteris var, sumatranus, originar? din
?ara de ba?tin? a lui sumi.


cam atat am gasit sa ai spor

Plants: Cryptocoryne affinis, Cryptocoryne willisii "lucens", Cryptocoryne parva, Microsorum pteropus, Lomariopsis lineata, Vallisneria nana
Biotope description: The part of a small forest stream with slow flow. Dense aquatic vegetation. Mostly Cryptocorynes and ferns. The latter can grow on driftwood. At the bottom there are fallen leaves. The water is soft, often slightly acidic. The water is dimly lit. Rasboras live In such conditions.

Mul?umesc