"Fluval 4 Plus", cu mentiunea ca dimensiunile buretilor filtranti sunt prea mici si permit trecerea apei pe langa ei cand sunt incarcati/colmatati. Sunt foarte usor de confectionat datorita formei simple. Un alt dezavantaj il constituie faptul ca nu sunt dotate cu vas de retinere si permit caderea impuritatilor inapoi in acvariu daca se spala la intervale scurte de timp. "Fluval 4", au vas de retinere, dar nu se mai produc. Un compromis bun este "Aquael 4", la care se observa rigidizarea si, in urma indoirii, defectarea cablului de alimentare dupa cateva luni, pe portiunea aflata sub nivelul apei.

"EHEIM"-urile clasice, 2211-2217 au garniturile rotunde situate intre peretii verticali ai capacelor si cei ai vaselor cilindrice. Clemele de fixare sunt usor elastice, din tabla inoxidabila de otel si permit capacelor sa se ridice cca. 1mm sub inflenta presiunii din canistra, cauzata de greutatea coloanei de apa dintre filtru si suprafata apei din acvariu. Inaltimea pe care culiseaza garnitura intre peretele capacului si cel al vasului, fara sa piarda etanseitatea, este de cca. 5 mm. Este deci exclus sa piarda etanseitatea la ridicarea capacului in limita tolerantei clemelor de fixare. (max.1mm) In urma unei greseli de conceptie care a dus la confectionarea garniturilor cu diametru mai mic decat cel al capacului, dupa asamblarea filtrului, aceste garnituri sunt permanent tensionate, aceasta avand ca urmare aparitia unor crapaturi, dupa cca 7-10 ani de functionare, crapaturi prin care poate sa intre aer in canistra, aceasta soldandu-se cu aparitia unui zgomot, al perlelor de aer in furtunele de evacuare in timpul functionarii, si al pierderii de apa la oprirea pompei sau a cresterii presiunii.
"EHEIM" -urile mai noi, cu vasele de forma dreptunghiulara au garniturile tot dreptunghiulare si sunt presate in stare asamblata intre capace si vase. Datorita faptului ca garnitura nu este suficient de elastica, la ridicarea capacului de catre presiunea aparuta in filtru din cauza greutatii coloanei de apa, apare o neetanseitate intre capac si garnitura. Daca filtrul a fost scos din functiune si pastrat in stare asamblata, cu garnitura presata permanent, neetanseitatea poate aparea chiar in timpul atasarii la acvariu, daca coloana de apa depaseste o anumita inaltime, ceea ce nu se poate intampla la filtrele clasice decat dupa aparitia crapaturilor din cauza rigidizarii dupa cca. 7-10 ani.

adios_adi wrote:
Deci atunci incerc cu schimbari de apa in acvariul de 28 l sau golesc de tot, curat si astept ciclarea de la inceput?

A cui ciclare? Ai filtru bio la vasul acela cu apa? Daca n-ai decat sticla siliconul si apa, arunca apa, pune alta, si cam asta ar fi. Nai ce sa ciclezi la un vas cu apa.

Scoate ancistrusul si serveste-l la micu´dejun! Asa ceva n-are ce cauta intre discusi. Exista si care se pot tine cu ei, dar nu stiu daca gasesti. Eu am L118 si L81, Golden Nugget, nu cresc prea mari si curata geamurile ideal,

Discusul tau dormea noaptea intr-un loc la care avea ancistrusul acces usor. Asta a fost cauza pentru care n-au fost si altii victima lui. Trebuia sa cauti cauza leziunilor imediat.

Del_bocas wrote:

Carja Ioan wrote:Posts: 4143!
Dar hai sa zicem ca numarul nu-i important. Cu toate ca personal nu sunt de acord cu asta, pot sa trec cu vederea numarul posturilor, stiind ca cine citeste jumatate din ele si retine un sfert din ce a citit, se poate considera acvarist avansat, chiar daca n-a vazut acvariu in viata lui.
Merita cu prisosinta o statuie (mica) langa sarcofag.
Asta-i parerea mea personala.

Numarul posturilor devine important mai ales atunci cand le tii pe toate: postul Pastilor, Craciunului, etc. Daca te referi la numarul postarilor (mesajelor) sa stii ca sunt de acord cu tine 100%.

Si eu cu tine! Multam fain, io nu-mi dadeam seama singur nici la pastele cailor :-)

petersimpf wrote: in primul rand va multumesc pentru. ajutorul oferit, in special domnului Carja Ioan (in ajutorul dumneavoastra speram cel mai mult de pe forum)

Oooofff, ce batran sunt! Dac-ar lipsi "Domnul" si "Domniavoastra" m-as simti si eu...mai putin batran.
Totusi nu-i exclus sa fi jucat si lumina artificiilor un rol negativ.

petersimpf wrote: oare trebuiau puii mei de 2 zile sa plutesca deja ?

Putin probabil.

petersimpf wrote: as incerca sa ii las inca o tura impreuna

Asa as face si eu.

petersimpf wrote: azi vreau sa rezolv problema asta cu mineralele) dar imi este frica sa-i ii vad din nou halindu-si puii din alte motive

Cu minerale pentru acvarii? Atentie la cantitate, dozare si dizolvare, sa nu devina apa prea dura. Pot aparea salturi rapide de PH! Pregatesate apa in vas separat si amestec-o bine de tot inainte de a o pune in acvariu. Ar fi bine sa stea cateva ore si s-o agiti din cand in cand. Ar trebuii sa poti masura PH si duritatile. PH<7 >5,5; dKH~2°; dGH~3-5°; T~27°C.

Dupa eclozare puii mai stau 3 zile pe substrat, dar de multe ori ii ascund parintii de tine, sau ii muta in alt loc, ca sa le asigure un substrat mai curat. Uneori se desprind puii chiar si dupa numai o zi si jumatate, dar asta se intampla mai rar.
Trebuie sa-i tii in apa in care au eclozat, si o tii calda tinand si vasul in apa in care stau parintii, care-i la 30-31°C. Ori lasi apa din acvariul parintilor sa treaca prin vasul cu puii, folosind cea mai mica pompa de apa sau si mai bine filtru intern care exista, si pompezi apa prin furtun folosit la aerisire, cu un burete la esire ca sa atenueze jetul, dar atunci trebuie sa opresti pompa cand hranesti, ca altfel curg si nauplii prin buretele fin care inchide esirea din vas, ori iti faci un tub de plastic cu diametrul de 3-4mm, lung de cam 15-20cm, cu un burete fin la capat, prelungit cu furtun pentru aerisire, ca sa aspiri nauplii morti.Trebuie sa fi atent sa nu-i strivesti cu buretele cand cureti peretii. Eu curat peretii cu o pensula fina, si adaug apa proaspata de cateva ori pe zi inainte de hranire. Fundul vasului se curata cel mai bine apasand pensula si rotind-o ca sa formeze un cerc, ca asa nu prinzi puii sub ea. Si aspiri pe urma. Vasul trebuie fixat zdravan ca altfel se ridica daca scoti o parte din apa cand aspiri. Apa aspirata o completezi cu apa de la parinti, pe care o completezi la randul ei cu apa pregatita pentru schimburi normale. Volumul vasului trebuie sa fie marit in functie de marimea puilor, dar cand sunt mai mari trebuie sa fi atent sa asiguri aerisirea ca sunt multi in apa putina ca sa nu caute mult dupa hrana, si asta are dezavantajul ca puii consuma oxigenul din apa in cateva minute. Asa poti sa tii 30-50 de pui in 10 L pana pe la 1-1,5 cm, in functie de cat de bine poti sa le asiguri apa curata si aer suficient. Se cere multa indemanare si imaginatie. Si pasiune. Si o sotie intelegatoare. Dupa mancare respira foarte agitat! Apa nu se agita puternic la aerisire pentru ca costa energia puilor si n-o mai folosesc la crestere, Cat sunt mici, in primele 10 zile, se lasa furtunul fara piatra si se aeriseste doar atat ca sa se produca o usoara amestecare a apei in vas. Pe urma se pune si piatra. Ideal este sa manance tot timpul, dar asta-i aproape imposibil de realizat. Nauplii traiesc in apa mai mult sau mai putin timp, in functie de duritate. In apa moale, sub 4°dGH-2°dKH 1-2 ore, in apa mai dura, pana la 12°dGH cam 6-8 ore. Ce au mancat puii le ajunge cam 1-2 ore, dupa care trebuie sa manance din nou.
Asta inseamna ca este posibil sa-i hranesti si sa le schimbi scutecele inainte si dupa servici.

Daca mananca o zi de pe parinti cresc asa de mult incat pot inghiti nauplii. Asa ca data viitoare-i furi de la ei si-i cresti singur intr-un vas de 1L atarnat de marginea peretilor bazinului in care-s parintii, ca sa-i poata vedea, si le dai nauplii cat mai proaspeti, mici de tot.

Se presupune ca Discusii isi mananca puii daca vad ca nu se dezvolta normal, sau n-au sanse sa supravietuiasca din alte motive. Eu presupun ca Discusii se cearta daca-si banuiesc partenerul de canibalism, ceea ce-i face sa-si manance puii pentru ca n-au sanse sa supravietuiasca. Tot asa se cearta daca indepartezi conul cu icrele si pui altul fara icre in locul lui. Daca-i lasi fara con il cauta, dar nu se cearta, iar unii vin la geam si ti se plang ca le-au disparut icrele. Daca le iei puii dupa ce au stat cateva zile cu ei, unii te privesc rugator ore sau chiar zile in sir si poti vedea cum le merge din ce in ce mai rau pe zi ce trece. Altii se cearta pana trebiue sa-i desparti, ca ti-e frica sa nu se omoare. Dupa o cearta din asta una dintre femelele mele (femele de Discus!) si-a pierdut in mare parte culoarea si nu si-a mai revenit, dar depune normal, in alt bazin, cu partenerul de atunci. Dac-ai avut multi pui care nu puteau pluti, e posibil sa lipseasca anumite minerale din apa, de care au nevoie la formarea vezicii cu aer. Fenomenul apare si lipseste la diferite generatii de pui ale aceleiasi perechi, deci pare a nu fi ceva ereditar. Parintii ar trebuii sa-si cheme puii prin tremuraturi scurte si repetate daca se imprastie prin tot bazinul, dar sunt unii care nu fac asta. In unele cazuri e bine sa aperi icrele de parinti prin fixarea unei plase de plastic sau sarma cu ochiuri de ca. 0,5-1cm pe conul de depunere, asa incat sa fie la cel putin 1cm distanta de ele. Poti si scoti icrele si sa cresti puii singur, da astea-s alte basme.

Omule, daca mai curge apa din eacat de cat normal, lasa canistra-n pace! Please! Bio bals-urile se regasesc printre materialele cu cea mai mica suprafaata raportata la volumul ocupat. Arunca-le ca-i pacat sa ocupi locu-n casa cu ele. In ce priveste ehfisubstratul m-am intrebat de multe ori de ce sa trebuiasca sa fie spalat? Adica de ce-i trebuie lui juma de an sa se infunde? Nu-i ajung cateva saptamani? Stii ceva, daca ar fi eficient pana se macina de tot prin inutila spalare de catre acvarist ce ar mai vinde producatorul? Eu zic sa-i masori eficienta din an in pasti, si sa te orientezi dupa factorul asta si nu dupa alte interesele producatorilor, asta fiind valabil si in multe alte cazuri.

Eu le am intr-un acvariu de 50L si le dau sera-micron. E o pulbere verde pentru alevini, dar se produce si hrana anume pentru nauplii. Daca pui multa lumina zi si noapte cresc alge si te scutesc de o parte din munca. Apa are la mine 28°C.

Daca se apropie incet un geam greu de un obiect care nu cedeaza de loc la apasare si are inertie mare, in clipa in care se produce atingerea se concentreaza toata greutatea acelui geam intr-un punct infim cu presiune foarte mare, ceea ce duce de multe ori la ciobire sau aparitia unor fisuri, care poate ca nici nu pot fi observate, dar se pot prelungi sub apasare. Daca se strang geamurile cand se lipeste acvariul, este posibil ca din cauza unor deviatii de la unghiul drept sa se atinga geamurile tot asa, doar intr-un punct cu suprafata mica. Atata timp cat nu apare o apasare suplimentara se poate ca geamul sa reziste la apasarea exercitata la strangerea din timpul lipirii, dar se intampla sa lovim colturile din greseala, la transport, sau cand trecem pe langa acvariu. Daca cotul cu care lovim geamul se deformeaza si mai amortizeaza cat de cat lovitura, geamul nu se deformeaza de loc, si loveste cu toata puterea pe care i-o imprima cotul, in geamul invecinat, cu urmarea usor de banuit. Efectul este cu atat mai mare cu cat este mai mica distanta dintre punctele in care se produce atingerea si se atenueaza mult, dar nu de tot, daca punctele se afla permanent in contact, pentru ca atunci nu se produce o lovire ci o inpingere, care duce mai rar la spargere, asa cum nu se sparge o placa de ciment de 3-4 cm asezata pe o suprafata moale, sa zicem burete, daca va fi apasata incet cu o greutate de cateva kg, pentru ca se va misca o data cu greutatea care produce apasarea, dar care se va sparge in momentul lovirii cu viteza mare, chiar daca greutatea care loveste se reduce la numai un kg. (Exemplul fachirului care, culcat pe cuie, suporta fara daune spargerea placii de beton cu un ciocan pe corpul sau.) O lovitura obisnuita in viata de toate zilele va putea comprima un strat de silicon cu grosimea intre 0-0,5mm, dar nu mai mare, daca suprafata geamului este plana. La suprafete de taiere neregulate creste riscul spargerii din cauza micsorarii distantei dintre punctele de contact sub 0,5mm! Eu imi tai geamurile singur si nu slefuiesc marginile, asa ca prefer sa las 2-3mm intre ele, beneficiind si de avantajul ca pot injecta mai usor siliconul. La fixare folosesc in partea de sus menghine de colt, iar intre baza si laterale introduc distantatoare de 2-3 mm pe care le indepartez dupa ce fixez peretii laterali in exterior cu polietilena topita. Metoda nu-mi este placuta pentru ca incalzesc geamul si se produc tensiuni in sticla, dar n-am studiat alta posibilitate pana acum. Probabil ca niste ventuze ar fi o rezolvare mai buna, daca ar prezenta siguranta in utilizare, si nu s-ar desface cand mi-ar fi lumea mai draga. De ventuze se pot fixa tije, care se pot fixa relativ usor si stabil cu suruburi de masa de lucru. Se pot lasa capete de conductor electric, lungi de cca. 4-5mm, cu izolatia de plastic pe ele, intre baza si laterale. In pozitie orizontala, bineinteles, nicidecum vertical, si mai ales, in contact cu suprafata mesei, dar nu la grosimi ale bazei mai mici de 8mm.

Daca incerci sa asezi coltul unui geam de 5kg pe o podea de piatra vei afla de ce se lipesc acvariile cu spatiu de 1mm (eu las 2 ca sa pot injecta siliconul) intre pereti. Am lipit 14 acvarii, intre care unul de 120 x 60 x 60 cm, cu fundul de 12mm si laterale de 8mm, ca. 420L. In 6 ani de cand l-am facut, a stat vreo 2 luni gol.

Dar,...in afara de mofturos, cam ce ar mai puta fi daca refuza hrana?

Daca golesti acvariul si-l stergi cu spirt medicinal, il acoperi bine si-l mai speli a doua zi cu apa e ok, dar il lasi sa stea usucat cateva ore ca sa se usuce si umezeala dintre silicon si geam. Merge si cu permanganat de potasiu.
Un oarecare risc exista sa-i infectezi si pe cei noi dar nu-ti poate spune nimeni cat e de mare. Eu am cumparat prin ´98 cinci salbatici "Tefe" si dupa o luna au murit 4 la interval de cateva saptamani iar al cincilea dupa mai mult de un an. In acvariul comun au mai murit 2, acum un an la diferenta de cam o luna si jumatate, iar ceilalti sunt bine. Cunosc un acvarist din Arad care a obtinut rezultate mai bune cu granulat decat eu cu mixtura. Felul in care-i hranesti conteaza la fel de mult ca si calitatea hranei. Pastreaza-ti in gand faptul ca ei in natura ciugulesc tot timpul cate ceva si nu mananca mult si rar, ci putin si continuu. Daca banuiesti ca vine boala de la hrana congelata nu le mai da. Granulatul e la fel de bun, dar nu le place mult si trebuie sa-i obisnuiesti cu el.

Nu-ti ajuta la nimic sa sterilizezi acvariul ca paraziti-s in pesti, si nu sti care-i urmatorul pe lista. Sarea nu ajuta. Cei care au ramas scutiti de moartea in masa o datoreaza intamplarii. Si eu ma aflu printre ei. In ultimii 10 ani am avut 7 cazuri, toti maturi, 5 salbatici si doi reprodusi in acvariu. Nu stiu daca-i molipsitoare dar ai mei au sfeclit-o in acvariul comun, iar ceilalti traiesc si dupa 5 ani bine mersi. Tot ce se cunoaste despre boala sunt svonuri si banuieli mai mult sau mai putin intemeiate, dar nimic cert. Deci, cum afirmam mai sus...

Exista un remediu inpotriva bolii! Inmultirea si selectia in cele mai bune conditii de viata. Fara Tubifex si rame in hrana. Metoda da cele mai bune rezultate impotriva tuturor bolilor.

Am impresia c-ai folosit reactorul gresit daca sustii ca serpentina-i doar decorativa. In realitate ea este cea mai importanta parte a reactorului, deoarece in ea se produce dizolvarea gazului in apa. Eu nu stiu cum functioneaza acest reactor, dar este foarte asemanator cu altele care functioneaza pe acelasi pricipiu. si al caror mod de functionare il cunosc. Prezenta unui difuzor de gaze din ceramica ma face sa cred ca reactorul poate fi folosit o data cu difuzorul, daca trebuie dizolvat mult CO2, caz in care este normal sa fie nevoie de presiune care sa preseze gazul prin porii difuzorului, si alta data cu spirala, daca este nevoie de putin CO2, pentru care este suficienta o presiune mult mai mica.
Un reactor care ofera aceste posibilitati are totusi avantaje remarcabile.

Linck-ul functioneaza doar daca se copiaza in bara de adrese si se da "Enter"