um02122 wrote:Ca sa simplifici conceptul si sa intelegi mai bine, pleaca de la un design simplu: fara dinti. Sau considera dintii doar o bariera pentru vietuitoare, cu impact minim in debitul de apa. Atunci vei intelege de ce despartitorul iti da caderea de apa si skimmarea de suprafata.
Aplicand ideea de mai sus, mi-am dat seama ca ti-am spus o tampenie legat de pozitia relativa a dintilor si despartitorul cel mai inalt:
baza dintilor trebuie sa fie mai sus decat partea superioara a despartitorului.
Nu dispera, asta e fain la marine, provocarea.
Calatoria mai mult decat destinatia.
Ca sa simplifici conceptul si sa intelegi mai bine, pleaca de la un design simplu: fara dinti. Sau considera dintii doar o bariera pentru vietuitoare, cu impact minim in debitul de apa. Atunci vei intelege de ce despartitorul iti da caderea de apa si skimmarea de suprafata.
Koala a incercat sa obtina caderea de nivel din dinti si nu i-a reusit manevra.
Eu am aceeasi problema la AquaNano40 (model vechi) din cauza asezarii defectuoase a despartitoarelor.
La ultimul tau design, nivelul in camera pompei va fi acelasi cu cel din camera refugiului.
Uite, am exemplificat aici cum poti controla nivele si caderi de apa si diverse tipuri de compartimente.
Caderea de nivel dupa pieptene este influentata de puterea pompei, de grosimea dintilor si a spatiului dintre dinti si de inaltimea celui mai inalt perete despartitor care pleaca de jos (daca il faci mai putin inalt decat baza dintilor nu vei avea cadere de nivel / skimmare de suprafata indiferent de debit si caracteristicile dintilor).
In primul compartiment, apa circula de sus in jos. Bun pentru media rack.
Al doilea compartiment are circulatie minima, perfect pentru un refugiu cu Miracle Mud. Te poti astepta la niste turbulente in straturile superioare, acolo poti lasa un ghem de chaetomorpha si acesta probabil ca se va rostogoli.
Al treilea compartiment va circula apa de jos in sus.
Al patrulea compartiment este compartimentul pompei de recirculare. Acolo, nivelul apei va varia in functie de cantiatea totala de apa din sistem. Acolo se va vedea evaporarea. Tot acolo este ideal sa pui senzorul de nivel. Ideal, pui pompa pe fundul compartimentului si fortezi apa sa vina de sus in jos. Daca lasi loc mai mult, fluctuatiile de nivel vor fi mai lente, in plus, poti pune tot acolo si ceva reactoare (exista modele ne-influentate de nivelul apei). Daca este prea multa apa in sistem, aceasta camera va sta plina si nu mai ai caderi de nivel intre display si camerele din sump.
O ultima chestie de care trebuie sa tii cont: ce se intampla la colmatarea totala a unui compartiment. Ideal prevezi niste bypass-uri de siguranta peste despartitoare, dar poti face acelasi lucru cu bypass-uri intre sump si display (la cresterea nivelului apei in display aproape de buza acvariului, apa sa curga peste placa despartitoare direct in sump). Astfel, eviti inundatii si eviti si rularea pompei de retur pe uscat.
dan.pavelescu wrote:babaieti, io atat va spui: nu beti vin pelin de urlati, nu e amar ca ala de-l bea tata pe vremuri si o sa scrieti un mesaj scurt ca asta in 40 de minute, cu un ochi inchis
La murat, piatra se pune cu apa sarata, pompa de circulatie (nu exista limita superioara la debit, cu cat mai mare, cu atat mai bine) si un incalzitor.
Eventual niste bacterii nitrificatoare, despre care unii zic ca-s ulei de sarpe si altii jura ca iti grabesc semnificativ ciclarea. Eu sunt din a doua categorie.
Si specific cu Dr. Tim's One and Only Nitrifying Bacteria (saltwater sau reef, e acelasi produs).
De asemenea, ar putea fi util sa cumperi niste bureti, sa-i toci marunt si sa-i raspandesti prin butoaie. Si copepozi, viermi penati, alti filter feeders, ca sa insamantezi putin piatra.
Intreb pentru ca am si eu vise de un acvariu similar (adica micut, plantat, apa dulce, creveti, cativa pesti nano). Am tinut deja cioata la apa pana cand nu mai pluteste. As vrea insa sa-l fac cu sump, intrucat se pare ca e mai simplu sa tii apa curata si nu incarci cu echipament un acvariu deja mic, insa nu stiu daca asta nu va afecta nivelul CO2. A doua optiune ar fi o canistra Eheim Classic. De asta intrebam.
Poti folosi lejer otet diluat si inalbitor neparfumat concentrat.
Nu te sfatuiesc sa folosesti otetul insa pentru piatra, pentru ca ti-o dizolva.
Inalbitorul concentrat arde tesuturile vii si iti sterilizeaza piatra (algele supravietuiesc uscate fara probleme). Dupa ce scoti piatra din solutie, hipocloritul se descompune, nu ramane nimic toxic odata uscata. Procesul nu e imediat, dar nu dureaza mult (eu o las intr-o galeata in ploaie, aici rar sa nu ai ploaie in fiecare saptamana). Dar daca o clatesti in cateva ape, se duce aproape imediat. Iti dai seama dupa miros.
Legat de tratamentul cu acid muriatic, otet sau nimic pentru reducerea fosfatilor din piatra, vezi studiul celor de la BRS, e foarte bine gandit si executat. De asemenea, sper ca numele Mark Callahan iti spune ceva. El e mare fan dry rock, posibil sa fi scris exact cum trebuie procedat cu piatra.
E un peste cu personalitate, curios si relativ calm in prezenta oamenilor (genul de peste care poate fi invatat sa vina la mana si sa manance direct din mana).
Sa speram ca se aclimatizeaza la viata de acvariu, am inceput sa dozez copepozi pe langa frozen mysis cu usuroi.
Tocmai am realizat ca acest acvariu implineste un anisor pe 30 octombrie 2017.
Nu pot spune ca de cand am pus piatra, apa si nisipul am muncit mult la el.
Dar nici nu pot sa-l las mult nesupravegheat.
Principala problema nerezolvata inca este lipsa ATO.
A doua problema e lumina chioara. Inca nu m-am incumetat sa fac lampa led, desi totul e disponibil, trebuie doar sa decid ce leduri, sa le lipesc pe radiator si sa fac conexiunile. Procrastinator sef.
A treia problema e ca nu am inceput sa dozez (desi am dozatorul, recipientii si substantele). Cum as putea, cand eu am testat apa o singura data intr-un an?!?
Alte probleme nu sunt, in afara de lipsa coralilor. Care asteapta la magazin.
Asteapta sa rezolv lumina si dozarea. Si ATO.
In rest, imi incerc iar mana la stabilirea unei perechi de goby Amblyeleotris latifasciata (sunt in carantina). Si un peste dificil, ca piesa centrala (Copperband Butterfly - tot la carantina).
Am si eu o intrebare legata de filtru.
Vad ca are medii biologice in el.
Ai si filtrare mecanica (gen burete inainte de mediile biologice)?
Apoi, nu e durere la un acvariu atat de mic un filtru intern? Ma refer ca nu poti baga mana sa-l scoti pana nu scoti initial niste apa, ca sa nu se revarse.
Banuiesc ca un filtru cascada ti-ar risipi CO2, insa o canistra mica ar putea fi ok?
Ultima intrebare: ce dificultati ai intampinat cu acest acvariu din cauza locatiei (la serviciu)?
M-a batut si pe mine gandul, dar am gasit mai multe dezavantaje decat avantaje.
Uite filmul cu skimmerul. Se vad si infamele microalge de pe geam.
Oricum, cu ocazia acestui filmulet (si a celui in care curat algele), am curatat skimmerul, geamurile si am facut un schimb de 25% apa.
Eu nu neg ca e fain sa ai refugiu, dar daca nu poti face unul suficient de mare si care sa nu se vada (sau sa se vada, dar sa aiba un impact estetic pozitiv), nu cred ca merita efortul. Eu am facut doua refugii la cub din Breeding Boxes pe care le-am pus pe exterior de-o parte si de alta a acvariului, cu o parte din debitul de retur curgand prin ele. Erau eficiente, dar pierdeam puncte la capitolul liniste in casa / mariaj.
Legat de skimmer, daca ai rabdare, il reglezi in timp. Eu am cateva skimmere (inclusiv din cele pentru acvarii mari - Deltec MCE600, Tunze 9006, Tunze 9410) dar in acvarii ma bazez pe trei skimmere Tunze 9002 si doua skimmere Ocean Free cu piatra de lemn si pompa de aer. La mine skimmerele sunt reglate pentru a se opri din colectat in cupa inainte sa reverse cupa. Perioada ideala de curatire a cupei e de patru zile, apoi skimmerul nu mai scoate skimmat apos, ci doar depune namol pe gatul skimmerului. Acel namol rupe tensiunea superficiala si ca atare spuma nu mai ajunge pana in cupa, ca atare totul se depune pe gat. Asta inseamna ca daca nu curat cupa patru luni, voi avea tot un deget de skimmat pana la buza gatului, dar cu un strat gros de namol pe gatul skimmerului.
Acum la capitolol cat de des, la acvariul de carantina nu cred ca am curatat cupa in ultimele sase luni. Daca vrei pun poze si dau un deget prin namol sa intelegi mai bine.
Vad ca iti vine greu sa te desprinzi de ce stii la acvariile plantate, nu e un lucru rau, dar te vei chinui mai mult.
De exemplu: pui lumina de refugiu prin sticla din spate. In aproximativ doua saptamani o sa sfarsesti cu un inceput de alge pe sticla, care vor necesita curatire zilnica. Daca la inceput ai microalge, usor de curatat, in timp ele vor lasa locul algelor coraline, care sunt mai greu de curatat (ai nevoie de lama). Daca tu reusesti sa bagi lama in compartimentul acela, te felicit. Dar daca trebuie sa o si faci des, te compatimesc. In general la marine incerci sa fortezi lumina sa nu cada direct pe sticla acvariului, altfel sfarsesti cu munca suplimentara.
Humbert wrote:da, m-am gandit si eu la asta.
cel mai mult ma stresa ATO pt ca nu ma vad dand 150 de eur pe unul dar de cad mi-am dat seama ca pot sa pun un vas sus pe perete m-am mai relaxat.
cat priveste filtrarea mecanica, o sa o scot cand merg in vacanta.
oricum mai e si problema skimmer-ului, nu?
Un ATO cu doua switchuri de nivel (level, safety/dry pump) costa 40 de lire.
Unul optic pe la 100 de lire.
Skimmerul nu e o problema, fortezi din peretii despartitori ce nivel doresti.
Am si eu doua acvarii AIO:
- Aqua one AquaNano 40 (cub de 40 cm)
- Red Sea Max 130 (130L)
Sunt o mare durere in c*r.
Ori se colmateaza ciorapul si scade nivelul in camera pompei si incepe sa scuipe bule de aer, ori se evaporeaza apa si scade nivelul in camera pompei si incepe sa scuipe bule. Sau amandoua. Ca atare, poti folosi un ATO doar daca ai un debit mic al pompei de recirculare.
La AquaNano40 am o pompa de Eheim Classic 300 la minim si nu am probleme cu colmatarea. Totul in filtru merge in regim relativ anaerob.
In RSM130, am doua pompe de 550lph. Folosesc perlon pentru filtrarea mecanica, care trebuie schimbat la doua zile (sau trei zile daca opresc una din pompe).