Eu nu prea inteleg de ce te chinui sa dedurizezi apa cand nu le merge bine plantelor???? Plantele au nevoie de macro si microelemente, cu cat pui o apa mai slaba, cantitatea acestora scade! Daca pui apa distilata, clar le vei omora pe toate!
Nu am vreme acum sa scriu despre duritatea apei, dar ea nu se refera strict doar la calciu si magneziu! In apa dura sunt mai multe elemente, care daca nu sunt in cantitati mari, fac bine sistemului! Nu inteleg de ce puneti fertilizatori in schimb dedurizati apa????
Carenta de cupru - diminueaza sinteza hidratilor de carbon si a proteinelor. Ca si efect vizibil al carentei de cupru observam: decolorarea si albirea varfurilor frunzelor si cresterea rasucita a frunzelor tinere. Carenta de cupru este amplificata de o situatie de stres(ex. tratamente cu hormoni de crestere).
Carenta de mangan – se manifesta prin: modificarea culorii frunzelor superioare intr-un verde pal in cazul carentei usoare dupa care devin albicioase in cazul carentei accentuate, in timp ce nervurile frunzelor raman verzi. Carenta de mangan poate fi usor confundata cu carenta de fier, cu diferenta ca in cazul celei de fier spatiul dintre nervurile frunzei se ingalbeneste total, in timp ce la cea de mangan apar doar pete intre nervuri. Carenta de mangan poate fi indusa si de un exces de fier.
Molibden(Mo) – este un component al diferitelor enzime. Este indispensabil in procesul de reducere a nitratilor, inaintea asimilarii acestora de catre planta.
Absorbtia molibdenului de catre planta se face in functie de Ph. La valori ale Ph de peste 7.00 asimilarea este maxima(100%).
Carenta de zinc – se manifesta prin reducerea sintezei hidratilor de carbon si a proteinelor. Aceasta carenta face ca plantele sa nu creasca, ramanand pitice si in cazuri extreme cresterea este intrerupta si frunzele mor si cad.
Carenta de fier – simptomele carentei apar la frunzele tinere care se decoloreaza, cu exceptia nervurilor care raman verzi. Planta isi incetineste cresterea si intr-un stadiu avansat frunza capata o culoare alb galbui, apoi se necrozeaza.
Carenta de magneziu– apare la frunzele mature. Se observa o decolorare care incepe intre nervuri, in final ajungandu-se la necrozarea frunzei.
Aceasta carenta poate fi primara sau indusa prin exces de potasiu sau prin asfixierea radacinilor.
Carenta de azot – in cazul acestei carente vom avea o vegetatie mediocra, pipernicita si subdezvoltata. Frunzele vor avea o culoare verde pal-galbui, apoi se vor ingalbeni de tot si uneori vor avea tente de culoare rosie.
Problema este mai vizibila la baza plantei. Azotul este transportat prin planta, el fiind transferat de la frunzele batrane catre cele tinere, in caz de deficienta.
Pentru majoritatea plantelor ingalbenirea incepe de la varful frunzei si se dezvolta pe lungimea marginilor acesteia.
........

Am luat un fertilizator la intamplare, primul despre care am gasit pe internet: https://www.nevertebrate.ro/fertilizant-macronutrient-nitrat-easy-life-nitro-250-ml-707?osCsid=q17qsnif6tbqb46p625fl1g1o2
Uite ce contine (uita te pe poza cu triunghiul din link: N - azot, P - fosfor, C - carbon, Fe - fier, Mn - mangan, Sn - staniu .....) Deci o gramada de elemente.
Fiti atenti cu inlocuitul apei, daca inlocuiti desi si folositi apa prea slaba, in timp reusiti sa DEMINERALIZATI acvariul!
Ca sa cresti absortia mineralelor, parerea mea este ca trebuie sa cresti aciditatea apei < 7 (sa cresti doza de CO2); sa nu mai umbli atata la apa (doar iti dereglezi mai rau sistemul!)

Incerc sa simplific si sa lamurim niste lucruri, deoarece vad ca in acvaristica sunt foarte confuz prezentate ...
Sa pornim cu Ph-ul. Ph-ul este acidiatea sau ALCALINITATEA apei.
El merge pe o scala de la 1 la 14, mijlocul scarii fiind 7 (adica neutru). Acidul inseamna acru (asa mai pe babeste), alcalin inseamna dulce sau ceva de genul. Daca avem ceva foarte acid, Ph ul scade, spre 1, daca punem o baza Ph-ul urca pana spre 14. Ar trebui facuta putin teoria acidobazica (am incercat sa selectez cat mai simplu si putin de prin articolele ce le am gasit pe internet, am luat doar cateva fraze din mai multe, pt a nu complica iarasi):

Acidul este o substanta chimica solubila sau insolubila în apa, care dizolvata în aceasta o solutie a carei pH este mai mic decât 7. Una dintre teoriile acido-bazice defineste acidul ca fiind substanta capabila sa cedeze unul sau mai multi protoni în reactia cu o baza. Acizii pot fi anorganici (hidracizi, oxiacizi, etc), acestia sunt acizi tari sau pot fi organici, numiti si acizi carboxilici.
Bazele (grec. - baza, fundament) sunt compusi anorganici sau organici care în solutii apoase disociaza sau ionizeaza formând ioni de hidroxil -OH. Conform teoriei protolitice a lui Brönstead, bazele sunt acele specii chimice care accepta protoni (H+ sau ioni pozitivi de hidrogen), ridicând astfel valoarea pH-ului solutiei respective. Cam complicat ... Bazele sunt substante compuse in a caror compozitie intra un atom de metal si un nr. De grupari hidroxil, egal cu valenta metalului. Denumirea bazelor se formeaza din termenul hidroxid, urmat de numele metalului. Atunci cand metalul prezinta valenta variabila si formeaza mai multi hidroxizi, la numele metalului se adauga valenta acestuia.
Notiunea de acid sau baza nu se refera la un anume tip de substante, ci la modul de comportare al unei substante in raport cu alta substanta.
Moleculele de apa reactioneaza atat cu acizii cat si cu bazele, apa fiind cea mai simpla substanta amfotera. In raport cu un acid se comporta ca o baza, iar in raport cu o baza se comporta ca un acid.
Substantele amfotere(amfolitii) sunt substante care se prezinta ca baze in mediul acid si ca acizi in mediul bazic.
Un acid pune in libertate acizii mai slabi decat el din sarurile lor. O baza pune in libertate bazele mai slabe decat ea din sarurile lor.
Cele mai tari baze sunt hidroxidul de sodiu (adica soda caustica) si de potasiu (în general, hidroxizii metalelor alcaline sunt baze tari), deoarece ionizeaza total în solutie apoasa. Bazele metalelor tranzitionale sunt baze slabe, deoarece ionizeaza partial în solutie apoasa.
Acizii reactioneaza cu bazele, formand saruri si apa, conform reactiei generale : acid + baza = sare + apa
HCl (acid clorhidric, care arde tot!) + NaOH (soda caustica, care arde tot) = NaCl (adica sarea de bucatarie care nu ne face nimic) + H2O
În chimie, denumirea de alcaliu (plural alcalii) face referite la un compus bazic si ionic al unui , dar mai poate face trimitere si la orice baza care se dizolva în apa (adica un compus al carei solutie are un pH mai mare de 7). Pentru astfel de compusi se foloseste adjectivul alcalin. Termenul este derivat din limba araba, de la al qalay (sau alkali),[1] care înseamna ad litteram „cenusi calcinate”.

Dupa cum vedeti in expunerea de mai sus (incerc sa nu pun multe formule chimice deoarece foarte putina lume e cunoscatoare de chimie si de cele mai multe ori acestea incurca; chimia nu se poate intelege pornind de la mijloc, fara cunoasterea notiunilor elementare (ca si matematica, daca nu stii inmultirea si impartirea, nu poti invata radicalii), simplificand: punem acid -> sacadem ph-u; punem baza -> ridicam ph-ul. Simplu.
Acum, cum punem (sau cum se formeaza) acizi sau baze:
Acizii, datorita ionului H+ (de hidrogen, care este un gaz, deci se evapora), sunt substantele "usoare". (Vezi HCL - acid clorhidric, un acid tare, care este facut din doua gaze, hidrogen si clor) sau CO2 diozidul de carbon din apa carbogazoasa (un acid slab), acesta in apa este sub forma de acid carbonic (H2CO3 adica H2O (apa) si CO2 (dioxidul de carbon). Deci, prin Adaus de gaze, in general crestem aciditatea!
Acum cum o scadem (adica sa adaugam baze sau sa scestem bazicitatea): dupa cum vedeti, bazele au atomi de metal (sodiu, potasiu, calciu ...). Acestea deci se gasesc in substantele organice (plante, hrana, substrat sau in apa care nu este distilata - adica in apa ce are ceva saruri = duritate)! Ca sa nu creem noi dezechilibre, este bine sa stim ca orice adaugam (apa, medii, hrana) sa aiba un ph apropiat de cel al apei din bazin!
Acum, in acvariile noastre, in general tot ca misca nu are nevoie nici sa il omoram cu acid clorhidric, nici cu soda caustica. Deci extremele sunt grave. Deci trebuie sa tinem la ~7. Nici variatii mici dar bruste nu sunt bune. Asta cand facem noi schimbari. Daca noi nu facem nimic, dar paremetrii se schimba, inseamna ca datorita proceselor si reactiilor din apa se fac aceste schimbari. Aceste variatii ale ph-ului ne trag un semnal de alarma.
Sper ca am fost explicit pana aici.

Silviu Man wrote:Kh este duritatea temporara a apei si se refera la duritatea carbonica. Nu ar trebui sa fie probleme daca nu ai fluctuatii mari a pH-ului.
Ai cumva o aditie mare de CO2 in apa? Asta ar explica nivelul redus al Kh.

GH este duritatea permanenta a apei. Se refera la concentratia de ioni de calciu si magneziu, in special, si care mai sunt definiti si ca "saruri".
GH-ul e cam mare. Asta inseamna ca ai apa "dura" si poti sa o "tamponezi" cu apa plata sau din alta sursa.

Edit : uite un articol care este mai detaliat.
http://www.acvariidevis.ro/forum/topic/17407/parametrii-apei-ph-gh-kh-si-interdependenta-lor/

Aveti grija ca apa plata poate fi mai dura decat cea de robinet!
Cam imbarligat articolul ala, ar trebui gasit unul mai simplu ...

Exact! Humbert nu a inteles fenomenele sau a scris gresit. De aceea e bine ca prima data sa intelegem exact ce se intampla, dupa aceea solutiile vin mult mai simplu, astfel nici nu facem greseli.
Mai pun o poza cu un bazin simplu ... cu precizarea ca aditivi organici (sursa de carbon) nu trebuie adaugat, doar in cazuri extreme, daca sunt concentratii foarte mari de nitati si nitriti.

Eu consider ca nitrificarea reuseste sa se produca destul de bine in acvariu si filtrele existente deoarece exista un mediu aerob, conditii pentru bacteriile care fac nitrificarea (substrat, plante, pietre, burete din filtru). Denitrificare in schimb ar necesita sa se faca separat, deoarece nu prea sunt niciunde conditii. Conditiile cerute ar fi: apa fara oxigen, carbon, rulaj mic de apa. Agitare. La sistemele trickle vad ca agitarea a fost inlocuita cu medii suport pentru bacterii, iar apa sa treaca prin cadere.

Mai pun unarticol:
Denitrificarea
In cadrul proceselor de denitrificare, substantele anorganice, combinatiile oxidante ale azotului, nitriti (NO2-), si nitratii (NO3-), sunt transformate cu ajutorul bacteriilor heterotrofe in azot gazos liber.
Fig. 3.83. Schema fluxului tehnologic de epurare biologica cu denitrificare ( NA – namol activ)
In procesul de denitrificare, nitratul existent in apa este descompus pe cale biologica, in azot liber, bioxid de carbon, apa, concomitent cu un consum de carbon.
Reactiile care au loc sunt de forma:
Corg + 5O2 = 5CO2
5Corg + 4H+ + 4NO2 = 5O2 + 2N2 + H2O
In aceste bazine are loc o agitare a amestecului pentru a permite mentinerea substantelor solide in suspensie, dar suficient de lenta pentru a preveni contactul cu oxigenul atmosferic.
Procesele de nitrificare - denitrificare se pot desfasura in treapta unica (bazine comune) sau in trepte separate (bazine separate) cu conditia de a asigura mediul corespunzator dezvoltarii microorganismelor specifice.
In figura 3.84 este prezentata schema unei instalatii de nitrificare si postdenitrificare cu sursa externa de carbon organic.
Fig.3.84. Schema tehnologica de nitrificare si postdenitrificare
1–agitatoare; 2- sursa externa de carbon organic; 3-namol recirculat
Procedeul de nitrificare – denitrificare in treapta unica cu namol activ elimina necesitate a sursei de carbon externe prezentand urmatoarele avantaje:
· reduce necesarul de oxigen pentru indepartarea materiei organice si realizarea nitrificarii;
· elimina necesarul de carbon organic suplimentar impus de procedeul de denitrificare;
· elimina decantoarele intermediare pentru recircularea namolului.
Un astfel de sistem conduce la o eficienta de indepartare a azotului total de (60-80)% dar se poate ajunge pana la (85-95)%.
Procedeul de denitrificare in treapta separata este procedeul in care denitrificarea se adauga unui sistem biologic la care namolul generat este indepartat in fiecare etapa – oxidare carbon organic, nitrificare si respectiv denitrificare.
Pentru denitrificare se pot folosi bazinele cu namol activ, echipate cu agitatoare imense, cu scopul de a se asigura o agitare continua pentru a mentine in stare de suspensie flocoanele de namol activate.
Denitrificarea consuma jumatate din ionii de (H+), produsi la nitrificare, preintampinandu-se astfel scaderea pH-ului.
La tehnologia pentru eliminarea substantelor organice pe baza de carbon si a azotului pentru operatia de nitrificare, se impune prezenta oxigenului liber (conditii aerobe), iar pentru denitrificare conditii de mediu anoxice (anaerobe).
Procedeul de nitrificare cu predenitrificare intr-o singura treapta, fig.3.85 are loc intr-un bazin cu doua compartimente. Apa uzata intra in bazinul anaerob (DN) unde incepe procesul de denitrificare prin utilizarea carbonului organic existent in apa uzata.
Din cel de-al doilea bazin de nitrificare (N) se recircula apa (RI), incarcata cu nitrati din zona aeroba in cea anoxica unde acestia vin in contact cu substratul organic din apa uzata.
Apa epurata (E) dupa decantorul secundar (DS) este evacuate intr-un emisar natural.
Schema este eficienta pentru eliminarea azotului si prezinta avantajul de a folosi rational sursele de carbon interne existente si astfel se reduc costurile de investitie prin eliminarea unui decantor secundar.

Pentru aceasta cred ca este destul un singur bazin, cu agitare si eventual inca unu pentru decantare (sau compartimentat primul prin un perete partial); un debit mic de apa. Debitul trebuie sa fie mic pt. ca sa nu venim cu un aport mare de apa oxigenata, bacteriile sa aiba timp sa consume oxigenul. Nici un proces nu se desfasoara unulateral, atac chimic cat si biologic! Tot timpul si oriunde mai exista si alte procese si reactii secundare. O sa incerc sa pun mai multe variante.

Cam asa arata desfacut. Nu imi dau seama exact pana nu l desfac. Poate este cineva care a facut pe acest gen de filtre, l as desface doar dupa ce imi cumpar substratul, sa nu l desfac de 2 ori.

Nici eu nu prea stiu sa explic exact, nici in articolul pus de mine nu este prea bine explicat dar e simplu, dar cert este ca atunci cand am inceput pe aici sa citesc de azot, mi am amintit ca procesle sunt IDENTICE. In statiile de epurare procesele trebuie controlate mai bine, deoarece impurificarile sunt mult mai mari, in rest e la fel, dar la alta scara. De ex, in abatorul unde am lucrat, avea o capacitate de taiere de 2000 capete ovine pe zi. Iti dai seama cum iesea apa de acolo (o gramada de sange, serturi de piele, matele si stomacele se spalau iar toata apa aia cu cuntinutul stomacal era evacuata.... doar se filtra printr un filtru cu tambur rotativ cu gauri de 1 mm, si se mai facea o decantare de grasimi. Apa dupa epurare trebuie sa respectele normele impuse de apele romanle NTPA002. Probleme erau ca se si taiau 2 sau 3 zile de numa apoi se facea pauza cateva zile, deci nici nu se dadea constant mancare la bacterii, aici iarasi e mai usor in acvaristica. In plus fata de acvarii, apa e ra si puternic impurificata cu fosfor (din sange), acolo aveam probleme cu indepartarea lui in acelasi bazin .... La sararea pieilor, sarea aducea si aport supe rmare de cloruri .... Toata apa aia, (nu mai retin exact cantitati) trebuia eliminata intr o zi, curata

Procesul e simplu: o faza ar fi agitare si aerare (dar la noi apa vine gata agitata si aerata!) A doua faza ar fi agitare fara aerare, doar aia ar trebui facuta la noi, Apoi ceva sedimentare si evacuare. Agitar ee simplu de facut. Cu evacuarea si sedimentarea e mai greu fara multe chestii, ma gandesc sa se faca mai simplu, continuu, printr un preaplin in alta camera, de acolo sa se traga in bazinul principal. Aici au probleme cu fosforul, de aia se mai complica putin. Nu stiu daca am fost explicit.

Legat de carbonul activ, aici nu am pre vazut de regenerarea filtrelor! Aceasta se face foarte simplu prin apa fierbinte in sens invers de curgere, la 90%. De ex. un filtru cu carbon activ ieftin: un pet (sau alt recipient de genu sa reziste la apa fierbinte) cu 2 stuturi lipite, unul in capac si unul in fund, umplut cam 75% cu carbune dinala de se pune in frigidere (ieftin), cu ceva sita sus si jos sa nu se piarda, apoi cuplat la filtru sa curga de sus in jos prin el. O data pe saptamana sau pe luna se scoate si se regenereaza: se pune invers apa fierbinte prin el, altfel se si barboteaza, apoi este ca nou

Un sistem de epurare intr un bazin. Oare s ar putea lua ceva de aici? In principiu trebuie doar o pompa in bazin, care sa barboteze are si sa agite tare apa, pompa trebuie programata sa porneasca de cateva ori pe zi. Mai trebuie vazut cum sa se faca alimentarea si evazuarea din bazin, in princiiu cu pompa princilala, luand o parte mica si evacuare prin cadere sau invers.


DESCRIERE PROCES BRS ( Bazin cu Reactii Secventiale)
Epuratoarele BRS folosesc namolul activ saturat si uscat ca proces de epurare. Sistemul de epurare BRS a fost aplicat cu succes in peste 330 de locatii din Statele Unite si alte tari la epurarea apelor provenite de la diverse comunitati de oameni, animale sau procese industriale. Sistemul BRS este format dintr-un singur bazin in care ciclic au loc procese de epurare. Este un bazin de namol activ in care are loc: egalizarea, aerarea si decantarea. BRS permite eliminarea azotului si fosforului prin mixarea anaeroba in timpul procesului (FILL) si prin pornirea/oprirea electro-suflantelor pe durata proceselor (REACT FILL) si (REACT). Toate sunt usor de programat prin sistemul de control automat.
Procesul ciclic desfasurat in BRS este:

MIX FILL - La inceputul fiecarui ciclu nivelul lichidului este tinut sub control la punctul inferior. In acest timp influentul patrunde in BRS si este amestecat in absenta aerarii. Incarcarea apei uzate din bazin creste datorita neaerarii. Oxigenul prezent din ciclul anterior sub forma de oxigen dizolvat si azot oxidat si din influentul de apa uzata sub forma de nitrati si nitriti este consumat rapid de catre heterotropi in prezenta unei mari concentratii de substrat. Pe durata procesului MIX FILL microorganismele de reducere a fosforului si cele de denitrificare migreaza in conditii anoxice catre substrat pana cand azotul oxidat este eliminat. O data eliminat oxigenul si azotul oxidat, procesul din MIX FILL continua in conditii anaerobe. Utilizarea unui agitator permite sistemului sa produca un amestec independent de cel obtinut in urma aerarii.
Conditiile anaerobe favorizeaza producerea fermentatiei in care microorganismele creeaza produse secundare cum ar fi acidul acetic boidegradabil. Microorganismele care asimileaza fosforul elibereaza polifosforul inmagazinat pentru a produce energia necesara acumularii acestor produse secundare sub forma de grasimi intracelulare cu o greutate moleculara ridicata. Fosforul eliberat ramane in solutie.
REACT FILL - In timpul acestui proces incepe aerarea si se continua procesul MIX FILL. Datorita faptului ca se dezvolta conditii aerobe, microorganismele care asimileaza fosforul folosesc produse de stocare intracelulare pentru crestere. In timpul cresterii aerobe, organismele intracelulare stocate produc energie pentru reducerea fosforului celular suplimentar si stocarea acestuia ca fosfor intracelular. Microorganismele folosesc de 3 sau 4 ori mai mult fosfor decat ar folosi pentru crestere in procesul conventional de aerare a namolului activ. Termenul “rata de crestere a fosforului” este folosit pentru a descrie acest fapt. La sfarsitul acestui proces aportul de apa uzata este intrerupt.
REACT - In timpul procesului REACT aerarea si amestecul continua iar debitul de apa uzata este deviat catre un alt BRS care are in componenta mai multe rezervoare. Reactiile pentru indepartarea substratului incepute in timpul procesului FILL sunt completate in timpul procesului REACT. Autotrofii si heterotrofii aerobi folosesc substrat rezidual astfel incat dupa procesul SETTLE, exista un lichid supernatant epurat. Tratamentul este controlat prin inchiderea respectiv deschiderea suflantelor pentru a produce conditii anaerobe si aerobe. Controlul timpului de amestec si aerare este foarte important pentru obtinerea unei eficiente de epurare inalte. Ciclul inchis/deschis al aerului si mixerele produc nitrificare, denitrificare si indepartarea fosforului. Perioada procesului REACT este foarte importanta pentru apele uzate industriale sau greu de tratat.
SETTLE - Dupa procesul REACT, amestecarea si aerarea inceteaza si materiile in suspensii se decanteaza in conditii perfecte. Este important ca procesul SETTLE sa nu depaseasca momentul in care se dezvolta conditiile anaerobe, altfel fosforul va fi eliberat inapoi in solutie.
DECANT Scopul procesului DECANT este de a indeparta efluentii tratati din bazin fara extragerea gunoaielor plutitoare sau agitarea stratului de namol sedimentat. Namolul activ in exces este de asemenea eliminat din BRS in timpul procesului DECANT. Fosforul incorporat in namol este indepartat din sistem o data cu namolul.
In instalatiile BRS cu mai multe bazine procesul IDLE se poate desfasura in asteptarea urmatorului influent. Procesul IDLE este necesar atunci cand debitul mediu este mai mic dacat cel estimat in proiect. Procesul IDLE se poate desfasura in secvente atunci cand este necesara indepartarea fosforului.
NITRIFICAREA
Nitrificarea este o oxidare biologica a amoniacului in nitrit (NO 2 ) si apoi in nitrat (NO 3 ). Microorganismele care fac posibila aceasta conversie sunt specii autotrofe Nitrosomonas si Nitrobacter care indeplinesc reactia in doi pasi asa cum urmeaza:

Nivelul nitrificarii realizat in timpul tratamentului depinde de masa de microorganisme nitrificante, de varsta peliculei de microorganisme, temperatura apei uzate, concentratia de nitriti, pH si de rata CBO5.
Per total reactia este urmatoarea:

Oxigenul necesar pentru nitrificare este de aproximativ 20,87 kg O2 pentru cantitatea din azotul amoniacal nitrificat. Aproximativ 7,1 mg/l de CaCO 3 este consumat pentru azotul amoniacal nitrificat. S-a observat ca nitrificarea se produce cu eficienta maxima la un pH cupris intre 7,2 – 9,0 unit. Temperatura are un efect important in mentinerea unei rate inalte a nitrificarii. Rata nitrificarii scade o data cu scaderea temperaturii. Daca temperatura apei procesate se mentine sub 10º C pentru perioade mari de timp sau exista sansa unor variatii negative bruste, trebuie avuta in vedere asezarea BRS in interiorul unei cladiri sau preincalzirea influentului in anumite faze. Epurarea apelor uzate menajere cu BRS conduce la aparitia unor efluenti cu o incarcare de azot amoniacal mai mica de 1 mg/l. Bacteriile sunt sensibile la factorii de mediu si numerosi compusi sunt cunoscuti ca fiind toxici in nitrificarea microorganismelor. Chinetica nitrificarii este imbunatatita in mod semnificativ prin folosirea unui mixer in BRS.
DENITRIFICAREA
Denitrificarea este necesara atunci cand efluentul trebuie sa respecte o limita impusa pentru azotul total. Daca azotul din apa uzata ce urmeaza sa fie epurata este sub forma de amoniac sunt necesari doi pasi. In primul pas amoniacul este transformat in mod aerob in azotat (NO -3 ) prin nitrificare. In cel de al doilea pas azotatii sunt transformati in azot gazos prin denitrificare care are loc in conditii anaerobe. In BRS atat nitrificarea cat si denitrificarea sunt realizate in mod simultan in acelasi bazin. Acest lucru este realizat prin pornirea/oprirea electro-suflantelor pentru a creea conditii aerobe/anaerobe in timpul procesului REACT. Denitrificarea are loc de asemenea in timpul procesului FILL cand aerul este inchis. Folosirea mixerelor joaca un rol important in asigurarea independentei amestecarii (cu electro-suflantele inchise) si cresterea ratei chinetice de denitrificare. Concentratia de nitrit (NO-2 ) este cunoscuta ca inhibitor a ratei de denitrificare. Pentru a minimaliza acumularea de nitriti, este esentiala prevenirea limitarii de carbon in timpul pasului de denitrificare. Cerintele stoechiometrice indica aproximativ 2,5 g metanol per 1g de azotit redus la un pH de 8,3 .

Procesul simultan de nitrificarea/denitrificarea realizat in BRS are urmatoarele avantaje :
• La sistemele clasice cu compartimente separate sursa externa de carbon ( de ex. Metanolul ) este adaugata pentru procesul de nitrificare/denitrificare. In cazul BRS adaosul de carbon extern este eliminat sau redus in mod semnificativ datorita faptului ca denitrificarea se obtine prin degradarea endogena a organismelor sau folosind carbonul din apa uzata.
• Eliminarea unor bazine separate de denitrificare, decantarea intermediara si finala necesare in sistemele clasice.
• Prin controlul procesului in timpul pasului de nitrificare, pana la 50% din alcalinitatea consumata in timpul pasului de nitrificare este recuperata, ceea ce reduce costul adaosului caustic.
• In timpul procesului de denitrificare o cantitate mare de oxigen este recuperata. Acest lucru reduce volumul aerului necesar realizarii nitrificarii si reducerii CBO5 , si conduce la economii majore in costul energiei electrice folosita pentru aerare.

INDEPARTAREA FOSFORULUI:
In mod conventional indepartarea fosforului s-a realizat folosind precipitatii chimice prin adugarea unor coagulanti potriviti cum ar fi clorura ferica sau alaunul si prin indepartarea precipiatiilor chimice (namol) din sistem. Totusi aceasta metoda implica costuri cu adaosul de chimicale si genereaza un volum mare de namol chimic ce necesita depozitare adecvata.
In procesul BRS fosforul poate fi indepartat biologic pana la un nivel de 1-3 mg/l fara coagulanti chimici. Daca limita impusa trebuie sa fie mai mica decat 1 mg/l se pot agauga coagulanti precum clorura ferica sau alaunul spre sfarsitul procesului REACT iar precipitatii obtinuti sunt eliminati impreuna cu namolul activ rezidual. Cantitatea de coagulant folosita este diminuata fata de sistemele clasice.
Patru grupe majore de microorganisme sunt raspunzatoare pentru indepartarea fosforului biologic in BRS:
• Microorganisme de denitrificare • Microorganisme produse in urma fermentarii • Microorganisme care asimileaza fosforul • Heterotropi si autotropi aerobi
BRS este programat sa produca con ditii de mediu aerob sau anaerob pentru a activa diverse specii de microorganisme. Procesele sunt controlate pentru a avantaja inmultirea microorganismelor biodegradante cat si a microorganismelor care asimileaza fosforul. Timpul necesar imbogatirii acestor populatii de microorganisme este redus substantial cu ajutorul mixerelor.

stai linistit ca nu l fac acum! acum vreau si eu sa ma bucur putin de primii pestisori ))
despre alge nu prea stiu nimic
si oricum, iarna e lunga ....

super tare! Pai asa spune. Toti recomanda nu stiu cate filtre cu nu stiu cate straturi .... cu nu stiu cate pompe .... pt cativa pestisori. chiargasisem undeca cat amoniac s ar produce din un kg mancare, tinand cont ca un peste mananca pe zi cam 3% din greutate ... dar nu mai gasesc.
Nu am un scop anume la topic, doar ca sa discutam liber, cum ai sunt si altele, cu articole ... incerc sa vad cum se poate adapta aici din ce stiu eu ... incep sa ma gandesc deja cum sa imi fac un sistem de tratare ieftin si eficient L am deschis si pt ca nu inteleg cum se face denitrificarea in mediu puternic oxigenat.
Azotatii si azotitii ce se formeaza din amoniac, sunt mult mai toxici decat acesta. Daca se schimba apa o data pe saptamana, si aceste substante se elimina odata cu apa, e poarte posibil sa moara pestii. Deci nu cred sa se elimine cu apa. Apa noua e buna ca sursa de minerale.
Cand am postat am vazut postul tau Silviu, gand la gand cu sistemul. Chiar as vrea sa fac. dar sunt multe variante .... de aia mai trebuie studiat
Mi se pare faina ideea cu inca un bazin ascuns sub cel principal, mai mic, unde se pot ascunde si incalzitorul .... creste si volumul total de apa, acolo sa se faca tratarea!

nu am eu treaba cu termenii, voi, cei ce stiti mai multe ati inteles ideea, probail ca din cauza ca s au tot modifact in timp filtrele, a si ramas ideea de filtrare. chiar nu ma deranjaza termenii. ma gandeam ca procesul de tratare se poate separa, nu cred ca e greu de facut niste bazine inchise sau alte cutii (vad ca multora le place sa experimenteze), mi se par scumpe "filtrele" pe pare le vand firmele mari. Sa nu uitam ca si ei traiesc din vanzare, cererea creaza oferta )) Nu spun ca sunt rele ... oricum sunt scumpe pt ce fac ...
ca tot vorbeam de debite, e normal ca daca am o pompa mare, nu are rost sa iau inca una mica, pot folosi doar o parte din debit, eventual sa colectez dupa ce iese din pompa .... solutii sunt...
Am gasit discutii despre filtele trickle, care merg pe princiiul statiilor de epurare, in special in iazuti la cu crapi koi, deci pt. conditii grele. Deasemenea, desi spuneti ca nu are treaba epurarea industiala cu acvaristica, si in linkul pe care mi l a dat Silviu si pe care ma tot face sa l citesc (desi el nu citeste ce scriu eu si zice ca vb. prostii), se vorbeste despre asa ceva:
Denitrificarea are loc in conditii speciale, in zone fara oxigen (anoxice), in acest caz
bacteriile “respira” nitrat in loc de oxigen ca un terminal acceptor de electroni.
Reactia denitrificarii este urmatoarea:
Acest procedeu se foloseste in unele uzine de tratare a apelor, unde metanol, etanol,
acetat, glicerina si produse proprietare sint adaugate in apa pentru a asigura sursa de
carbon organic necesara. In acvaristica exista mai multe metode consacrate pentru denitrificare, in special in
acvaristica marina.....

Deci nu mai are rost sa spunem ca e altceva, ci sa ne ajutam de asta!
De ce sa nu inercam sa folosim metode clare, ieftine, care se folosesc industrial pt. ape mult mai contaminate???? Daca reusim sa le aducem la scara noastra, poate o sa ne speriem de ce capacitati mici vom avea nevoie! Marii producatori nu prea au interesul sa produca chestii ieftine, din care sa nu castige mare lucru si care se pot reproduce usor.

Deoarece nu vreau sa amestec discutiile generale cu problemele din acvariul meu, deschid acest topic unde as dori sa discutam comstructiv despre tratarea apelor din acvariu
De o saptamana citesc acvaristica. Observ ca se discuta prea mult despre filtrare si prea putin despre epurare. Nu este nici o problema daca epurarea in acvaristica este denumita Filtrare biologica. Problema este ca filtrarea si epurarea lucreaza pe doua principii total diferite. Din aceasta cauza nu trebuie amestecate.

(EPURÁRE, epur?ri, s. f. Ac?iunea de a epura; epura?ie, cur??ire, purificare. ? Epurarea apei = opera?ie de îndep?rtare din apele potabile, industriale, de canal etc. a substan?elor care le fac improprii anumitor întrebuin??ri. – V. epura.)
Filtrarea este o opera?ie mecanic? sau fizic? de separare din solu?ii sau gaze, printr-un filtru, a unor substan?e (particule) solide, insolubile, dar cu densitate apropiat? de cea a lichidului sau gazului în care se g?sesc.
Deci filtrarea este un pas al epurarii, o parte din substante se elimina prin filtrare. Pentru altele trebuie alte reactii chimice si procese biologice.

Vad ca in acvaristica capacitatea pompelor folosite este mare (de la 2-6 ori capacitatea acvariului / ora). Este foarte ok pentru filtrare, sa fie o apa curata. Dar pentru ciclul azotului nu vad de ce sa se foloseasca aceleasi pompe. Adica eu nu consider ca este necesar un mediu cu o suprafata asa de mare (si totusi asa de permeabil pentru aceste capacitati ale pompelor). Apa nu se contamineaza asa repede cu compusi ai azotului incat intr-o ora sa tratam 5 bazine. Daca am tratat toata apa din bazin in 20 minute, de ce am mai avea nevoie imediat sa o luam de la inceput? Asa multi compusi s au depus deja in apa in 20 minute??? La un debit atat de mare de apa oxigenata, eu nu inteleg cum se face denitrificarea?
Chiar sunt curios sa imi explice cineva.

Silviu, de ce te omor cu zile??? Nu trebuie sa raspunzi! Liv m-a intrebat ceva si eu i am raspuns! Discutam .... Acvariul nu pateste oricum nimic in timp ce scriem noi aici sau nu scriem. Chiar sunt curios cum sa pun in filtru mediu.

Eheim 2008 Pick up 60
Link http://www.profipet.ro/magazin/eheim-filtru-intern-pick-up-2008/
Are doar un burete gaurit pe mijloc. Traseul apei cred ca este din exterior spre interior, de jos in sus. Nu stiu cum as putea pune material filtrant (eventual sa umplu gaura aceea cu el, dar atunci sa nu obstructionez traseul de apa)? inca nu l am deschis ca sa imi dau seamam cum se strange in el mizeria. As vrea macar vreo saptamana sa il mai las asa, pana se face ciclarea ...

Aha, de cory am cicit dar deocamdata nu mai aduc alti pesti sa nu faca mutla mizerie, pana se cicleaza ... Legat de filtru, am mai intrebat in postarea nr. 4, dar inca nu ni a raspuns nimeni. Am doar burete in el, cum fine de nou. Se poate mai taia din burete si adauga altceva?
Misto ideea cu legarea salatei

Ma cam enerveaza salatele alea de la suprafata, se tot invart pe acolo, Le merge bine vad, ca fac pui. Ceva idei cum sa le blochez sau ce ati mai facut in situatia asta?

Aha, m am lamurit cu carasul, dar intre timp l am pus in bazin. Nu vroiam sa aiba soarta guramiului. Din aceasta cauza ma grabeam.
Cu procesele astea, stiu si eu ca nu se pot aplica exact, am discutat despre ele doar ca sa vedeti ca am habar despre ce se intampla intr un acvariu, desi ca paana acum nu mi am prea pus problema, si se pare ca acum incepe sa imi placa tot mai mult! Legat de carbon, este ce spuneam eu mai sus, raportul C/N/P. Trebuie adaugat ca sursa pentru bacterii, ca sa se tina raportul intre carbon si azot intre 100: 10 si 100:5.
Ca am inteput cu stangul stiu si eu (un betta mort, dupa ce l am salvat de vreo 2 ori ..., un gurami la fel ....). E greu sa alegi tu un peste, intrand cu baiatul in magazin asa pe nepregatite (noi ieseam de la cumparaturi si am intrat in zoo center in galeria magazinului de unde am facut cumparaturile). Acolo e greu sa nu ii iei baiatului pestele care ii place ... In fine, acum raman cu el si sanitarii. Mai incolo nu stiu ce voi face, poate mai iau cativa sanitari sa le fac un banc mai mare.... Desi ca mi se pare cam prea slabut bazinul (sanitarii aia cam stau ascunsi dupa radacina si carasul cauta mancare toata ziua, in loc sa se joace) As mai vrea sa dau dau putina culoare acvariului. Plantele le am cumparat special sa reziste la caras, inca nu le a avut treaba. Incerc totusi sa vad daca pot sa l dau pe undeva ... atunci voi vedea ce voi lua ...

Pai nici eu nu am vrut sa se ajunga aici, chiar nu vreau sa me cert nu nimeni! Nu am nimic cu nimeni. Dar, daca constat ceva, imi place sa spun, chit ca asta doare. Spun doar in cunostiinta de cauza. Dar un lucru am vrut si eu, sa mi se raspunda la intrebari. Le multumesc lui Porcu si Koala, chiar si tie pt. primele raspunsuri! Mai incolo, daca observi, nu mai mi s a raspuns. Si eu cu drag va ajut in ce stiu.

Gabi C wrote:

payti wrote:

koala wrote:Mie mi-e teama ca bazinul va porni "cu stangul".

- filtrul acela e bun pentru filtrare mecanica si cam atat.
Bacteriile NU stau in masa apei!... ele sunt prezente pe suprafetele fizice din acvariu (pietre, filtru, nisip, etc).

Pai orice filtru e bun prentu filtrare si cam atat. Vad ca unii au filtre cu nu stiu cate tipuri de medii ... carbon ... Toate fac doar filtrare. Dar in trepte de marime diferite. Se pot filtra si bacteriile, sa ramana apa sterila (vezi berea pasteurizata la rece). Bacteriile ce sunt oprite in filtru in principiu mor! Normal ca fiind acolo mai mananca si ele cate ceva asa pe fuga. Tu ce pofta de mancare ai avea intr o cascada?
Sa lum un rau de ex. intram in apa unde este nisip tare. Acolo nu se intampla nimic. Pe mijloc e curent puternic, pietre pe fund. Acolo mai raman niste mizerii pe care le mananca pestisorii. Pe malul celalalt e apa mai calma, malul mai inaccesibil, namolul pana la genunchi. Acolo se face epurarea.
Bacteriile daca nu stau in masa apei, atunci cum ajung in filtru????? Bacteii gasesti peste tot, dar in diferite concentratii si diverse stadii. Pe filtru gasesti multe moarte si spori de bacterii. Cele vii si calumea, active, stauin depunerile din zonele cele mai calme, in pietris.

Mestere mi se pare ca esti pe linga subiect. Eu zic sa incepi sa citesti articolele recomandate de colegul Silviu si apoi sa incepi sa intrebi .

Nu prea am ce sa intreb despre filtrari. Ce articole mi a recomandat, eu doar unu am vazut? Mai bine mi ar (mi ati) fi raspuns la intrebari. Nu prea are treaba cu filtrarea ci cu epurarea (daca nu stii, Epurare se numeste procesul de eliminare a noxelor, de tratare a apelor) filtrare biologica e un termen folosit doar in acvaristica, care eu nu prea imi dau seama ce este. Nici nu am gasit undeva explicat calumea. Daca se pun bacterii pe filtru, substantele se opresc tot mecanic in ele, ele doar mai consuma ceva (adica vin prin forta pompei, adica mecanic. In fine, nici nu imi bat capul. Ideea este ca eu de la filtru vreau sa imi faca o filtrare si atat (una simpla), mai mult vreau sa fac o recirculare si sa introduc oxigen. Filtrarea nu ma prea intereseaza. Se poate face si prin sedimentare. Daca intelegi. Am citit in cateva zile destule articole despre acvaristica. Nu am prea am inteles unde vrea sa bata Koala, adica filtrul meu nu ar fi bun? Poate va explica mai mult, sau explica tu.

Antecume wrote:Citeste despre filtrarea biologica, medii de filtrare biologica.
Asta este rolul principal al unui filtru in acvaristica.
Tu te gandesti la filtrarea fizica. Este si asta utila, dar nu atat de importanta precum cea biologica.

Am raspuns mai sus, pentru mine filtrarea este doar filtrare si atat. Adica sa adun undeva niste chestii. Partea microbiologica este altceva. Voi prindeti in filtrare si degradarea compusilor toxici ai azotului, aia nu e filtrare. La filtrele la care va referiti, daca aste adaugat in ele si o mini statie de epurare, este altceva. Aia e una si filtrarea este alta.
Nu vreau sa existe polemici, de aceea nu as mai vrea sa imi spuneti nimic despre azot si filtrari.

Silviu Man wrote:Atentie!

Urmeaza o gluma colegiala; oricine intelege altceva, nu va fi din vina autorului!


Unde esti tu, Dragos Doamne
Sa mi-l iei si sa mi-l scuturi,
Sa-i explici cum e cu apa
Cu ciclarea si cu filtru?

Si apoi de vrea sa-si faca
Un acvariu sau doua,
Sa ii spui cum stii tu bine :
Un acvariu ... nu e balta!

Misto poezia. Sa ti dau si tie un raspuns: Acvariul nu e balta, incearca sa o imite (mai precis procesele din ea). Prin acvaristica se incearca imitarea unui colt din natura. Procesele se desfasoara la fel (apa se evapora la fel si la mine in acvariu, si la Niagara!) despre ciclare nu mai am nevoie de explicatii. Am inteles o.
Tineti cont ca suntem la coltul incepatorilor, Sunt curios tu sau Koala cu ce filtru a ati inceput??? Am observat pe forum tendinta de a face pe toti incepatorii ca au ciorbe, sunteti prea legati de niste clisee. Imi vine sa rad cand deja de la inceput mi ati facut bazinul praf, desi nu aveam nici un peste in el. Filtrul la fel, desi e Eheim, despre care am citit numai lucruri bune. Si capacitatea lui este ok raportat la bazin. Silviu Man nici nu a citit ce am facut eu la acvariu dar mi a dat indicatii. Nici nu a citit ce am intrebat eu dar mi a raspuns altceva ( cu CTR+V). Stiu ca sunt si filtre mai scumpe, mai bune, dar nu asta era scopul postarilor mele, va rog sa imi raspundeti si mie la intrebari.
Mai cititi o data postarile mele cu nr. 11, 13 si 16. Nu am primit raspuns.
Acum as vrea sa stiu urmatoarele: cat creste oare telescopul meu (cat creste in bazinul meu de 54 l.). Daca il pun pe el in bazin, tinand cont de cei 2 sanitari, ce pesti si CATI imi recomandati sa pun. Daca ma convingeti ca este foarte nepotrivit un caras intr un bazin de 54 L., o sa incerc sa ma scap de el.

Si asa, ca de final:
definitia filtrarii:
Filtrarea este o opera?ie mecanic? sau fizic? de separare din solu?ii sau gaze, printr-un filtru, a unor substan?e (particule) solide, insolubile, dar cu densitate apropiat? de cea a lichidului sau gazului în care se g?sesc. Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Filtrare

koala wrote:Mie mi-e teama ca bazinul va porni "cu stangul".

- filtrul acela e bun pentru filtrare mecanica si cam atat.
Bacteriile NU stau in masa apei!... ele sunt prezente pe suprafetele fizice din acvariu (pietre, filtru, nisip, etc).

Pai orice filtru e bun prentu filtrare si cam atat. Vad ca unii au filtre cu nu stiu cate tipuri de medii ... carbon ... Toate fac doar filtrare. Dar in trepte de marime diferite. Se pot filtra si bacteriile, sa ramana apa sterila (vezi berea pasteurizata la rece). Bacteriile ce sunt oprite in filtru in principiu mor! Normal ca fiind acolo mai mananca si ele cate ceva asa pe fuga. Tu ce pofta de mancare ai avea intr o cascada?
Sa lum un rau de ex. intram in apa unde este nisip tare. Acolo nu se intampla nimic. Pe mijloc e curent puternic, pietre pe fund. Acolo mai raman niste mizerii pe care le mananca pestisorii. Pe malul celalalt e apa mai calma, malul mai inaccesibil, namolul pana la genunchi. Acolo se face epurarea.
Bacteriile daca nu stau in masa apei, atunci cum ajung in filtru????? Bacteii gasesti peste tot, dar in diferite concentratii si diverse stadii. Pe filtru gasesti multe moarte si spori de bacterii. Cele vii si calumea, active, stauin depunerile din zonele cele mai calme, in pietris.