Nishikigoi wrote:Eu folosesc cu succes Parasite Clear si Clout.

MARELE ALB wrote:

Carja Ioan wrote:eventual sä fie integrati intre reproducätori, dar poate cä ar fi mai simplu sä fie eliminati din capul locului. Voi ce ziceti?

Ar fi foarte interesant de scos niste pui de la niste din astia care au fost "grei" si si-au revenit. Spatiu sa ai sa-i cresti separat.

In legatura cu eliminarea lor de mici: cred ca e singura solutie de bun simt pentru cei care nu-si revin in 2-3 saptamini. Daca in 2-3 saptamini nu iau aer, asa ramin pe veci . Se mai chinuie 1-2 luni si apoi mor.

gogolanu wrote:chestia cu deformarea coloanei eu cred cai datorita consanggenizarii dupa atitea rinduri produsi intre frati

Eu ma refeream la deformarea coloanei puilor grei. Se nasc normali si apoi li se deformeaza din cauza pozitiei pe care sint nevoiti sa o aiba si din cauza ca dau non-stop si foarte repede din coada.

gogolanu wrote:am rudicat duritatea fixa de la 0 pina la 18 dg la 0 dg au aparut 100%greii si au murit toti la 3dg ok 75% buni si in continuare scad ca numar pina la 11 dg mai in sus nu mai ies in tot acest timp kh a fost 0,5 ph 5,5 iar de aicea am dedus ce am scris mai sus.

Interesanta experienta. Ciudat e ca la mine apar puii grei in proportii diferite la aceeasi duritate (si aia fixa si aia temporara). Nu folosesc turba. De fapt nu folosesc absolut nimic. Doar apa de la robinet.

johnny6600 wrote:Imi pare rau ca am deschis alt topic cu aceeasi tema dar am vazut ca nu mi-a mai raspuns nimeni in celalalt.Dupa cum spuneam acvariu 100 de litri functioneaza de 2 luni cu 4 scalari + 2 leeri+2 ancistrusi. Scalarul mare nu mai mananca aproape deloc , si astazi am vazut ca are excremente filamentoase si albe deci presupun ca are paraziti intestinali.Ce tratament imi recomandati?Sa-l tratez in alt acvariu sau sa fac tratament in acvariul comun?

alina_g wrote:Uite aici mai multe detalii...

Carja Ioan wrote:Marele Alb

Äntr-un (sau, "Pe un"), cum e corect?, forum german se afirmä c-ar apärea problema in urma prezentei nitritului in apa-n care eclozeazä larvele. Eu am fost convins cä filtrul folosit ar fi destul de eficient. Acum va trebui sä verific ipoteza mai amänuntit. Dupä cät de relaxat respirä pestii ar trebui sä fie suficient oxigen in apä si pentru bacterii. Filtrul este un burete relativ fin, de 40 x 12 x 12 cm, cu bule de aer, "bolborositor", äntr-un bazin de 50 x 50 x 50cm, cca. 100 de litri. Än afarä de astea nu-i hränesc excesiv si schimb, in afarä de schimburile normale, cam 30% din apä änaintea depunerii, cu apä din osmozä trecutä prin turbä, än amestec cu apä de la reteaua de distributie. Am observat deformarea coloanei vertebrale mentionatä, la unii mai pronuntatä, la altii mai putin. Ah, ce mai voiam neapärat sä mai aflu,: se mai simte gustul "resturilor alimentare" parasutate än lacul de acumulare de cätre ciorile care-l survoleazä, in apa de la robinet? Dacä mai apar si la urmätoarea generatie "grei", äi separ ca sä väd cäti ä-si revin si cum se comportä in cursul vietii cä dacä se transmite "greutatea" la urmasi äi selectez cät mai din timp, pe la 1/2, pänä la 2 säpentruämäni, ca sä n-apuce sä-si revinä si, eventual sä fie integrati intre reproducätori, dar poate cä ar fi mai simplu sä fie eliminati din capul locului. Voi ce ziceti?

gogolanu

Dacä mä gändesc än ce apä eclozeazä äia mici än apele lor natale, nu toti, dar unii, e clar cä ai motive intemeiate sä le-o faci asemänätoare. Pe de altä parte unii "studiati" afirmä importanta deosebitä a prezentei calciului in procesul fecundärii icrelor. Nestiind ce duritate asigurä o cantitate suficientä de calciu prefer eu, sä n-o scad sub 3°dGH. Altii merg si mai departe si eliminä carbonatii cu totul, cu ajutorul diferitor acizi. (fosforic). Multi dintre noi stim cä bioxidul de carbon din atmosferä, ca si cel expirat de cätre bacteriile din filtrele biologice se disolvä usor in apä, unde reactioneazä cu carbonatii producänd acidul carbonic, deci, äncä un motiv important pentru care prefer eu, sä nu scad dGH sub 3°, cel putin atäta timp cät, fiind la muncä, nu pot urmäri schimbärile in aciditatea apei, mai ales cä sonda PH indicä valori dince än ce mai gresite si reactioneazä din ce än ce mai äncet la schimbäri in aciditate, cu cät se apropie duritatea de 0°dGH. Deja la 20 µS/cm se adaugä cäte 3ml KCL 3 mol la fiecare 100ml de apä mäsuratä pentru a obtine indicatii cät de cät folositoare. Abordänd tema "cärbune filtrant", pot doar sä mä pläng cä, datä fiind marea de minciuni in care ne ineacä marea majoritate a producätorilor si comerciantilor, e lamentabil cä nu s-a gäsit cineva din rändul celor care-s nevoiti sä-l foloseascä, sä cerceteze eficacitatea sortimentelor cunoscute. Mä äntreb dacä cei care-l folosesc sänt än temä cu faptul cä o datä incärcat complet, (cum afläm cänd e äncärcat?) cärbunele äncepe sä dea mediului filtrat inapoi ceea ce-a filtrat. Ca sä nu mai vorbim de faptul cä, pentru o absorbtie eficientä, viteza cu care trece apa peste cärbune trebuie sä fie aproape insesizabilä asa cä nu-i tot una unde si cum äl folosim. Sänt revoltat pentru cä am äncercat sä elimin albastru de metil dintr-un bazin, cu cäbune la care se fäcuse o reclamä pompoasä. Am pus 2 litri de cärbunele äntr-un cilindru si am läsat apa sä curgä prin el aproape picuränd äntr-un pahar ca sä pot compara culoarea cu cea din bazin. Rezultatul? Nici o diferentä! Dupä 24 de ore mai erau doar resturi putine din substantä. Se adunase toatä än filtrul biologic, cu urmärile de usor de bänuit. Apa purä? Ce-i drept, än naturä pare sä functioneze dar eu n-as ändräzni sä-mi tin selectatii än asa ceva. Nitrit? Inamicul public Nr. 1.

Alina_g

Räspunsul ä-mi pare evaziv si totodatä extrem de exact. Aceste cauze nu se pot exclude pentru cä nu se pot verifica, numai cä eu as dori s-o rezolv cumva. Nu pot accepta prea mult timp 50% "larve grele"

Oricum, vä mutumesc la toti pentru contributia binevoitoare.

lukaboy wrote:

Planetcatfish.com wrote:

Sexing most species is quite simple when you know what you are looking for. The majority of species can be sexed by the presence of odontodes on the fins, posterior, interopercular, or sides of the head. This will vary with the species being worked with, but can be easily researched by looking at good photos of mature individuals. More often than not, the fish you're working with will show strong enough signs of their sex that research won't be required.

If this technique doesn't apply to the species you're working with, the fish will either have to be vent checked or scrutinized for proportional differences in the shape of the body and head. Both of these methods require that the fish are mature and you should have several specimens to compare. Vent checking is the easiest of the two. The fish are simply viewed from below, with a magnifying glass if necessary. The vent of a mature female has a rounded shape to it and may be distended if she is ripe with eggs. Most females will show an extreme bulge around the vent if they are nearly ready to spawn. Males can be a little more difficult depending upon the species. The vent will be smaller and has a flap of muscle that lays over it and gives it a rod shape. I'm not completely sure on the evolutional reason for the muscle there, but believe it is to direct the sperm back into the cave toward the eggs as they are being laid.

In order to compare shapes of the fish for sexing, the fish have to be mature. This just can't be done reliably before then. Males appear to get a great deal of detail in the shape of their head when compared side-by-side with females. This is to include several depressions and peaks in the profile of the head. In species where this applies, the female normally has a very rounded head without much detail to the shape.

Deci spor la treaba!

levi wrote:Misto :-)

Carja Ioan wrote:In bazinele de reproducere am intre 95 si 400 µS/cm=3-12°dGH, PH6,4-7,5 apä din osmozä cu turbä granulatä in amestec cu apä potabilä. Intr-o vreme aveam impresia cä-i din cauzä cä au burtile prea pline si nu rämäne loc ptr. vezicä, dar se äntämplä si la cei care mänäncä mai putin, si la cei pe care-i las sä-i creascä pärintii, in apä durä, moale, acidä sau alcalinä, la diferite perechi, ani dea rindul. Acum sänt 50% loviti de soartä, dupä ce-au pierit 2 generatii consecutiv in primele 3 zile dupä eclozare, probabil din cauzä cä le-am dat la pärinti larve negre dintr-o sursä necunoscutä. S-am mai si cumpärat 20 kg. Mä pot späla pe cap cu ele! Le dau la ratze.

Leo2003 wrote:

gogolanu wrote:stie cineva cit este logevitatea de viata la o broasca riioasa

Speranta de viata pentru "broscoaiele" din genul Bufo este de 8-9 ani max.

ATENTIE !!! Bufo viridis (Broasca raioasa verde sau Broasca raioasa de casa) ESTE SPECIE STRICT PROTEJATA.

gogolanu wrote:

alina_g wrote:

gogolanu wrote:nu va inghesuiti cu raspunsurile meseriase ca pestii orcum au murit , in momntul in care incep sa pluteasca nu se mai pot hrani fiind cu burta afara din apa.

Io ti-am raspuns ca sa folosesti raspunsul meu la preventie...Asa ca o sa-ti aduc si o completare...indiferent daca o sa o folosesti sau nu...(parerea mea e sa o aplici chiar de azi daca mai ai pe ce...) Unul dintre secretele carasilor e sa-i hranesti o data pe saptamana cu mazare fiarta si decojita, care ajuta la eliminarea aerului din tractul digestiv si protejeaza vezica inotatoare.

da intradevar este o idee acea cu mazarea mai ramine de vazut cum o maruntesc pentru. pesti cam de 5 - 10 milimetri daca nu se depreciaza apa, in prima serie care au murit au fost cam 3000 de bucati cred ca erau prea mici ca sa scot atitia pesti afara nu cred ca ar fi rezistat sar fi lipit de scindura ,probabil trebuia sa dau mai multe amanunte aici
din matca miau murit doi maturi cam la 400 gr bucata din aceias cauza am incercat sa-i desumflu cu seringa am reusit dar dupa un timp tot au murit evolutia bolii e cam de 30 - 40 de zile in aceasta perioada din momentul in care am incetat hranirea cu artemia au murit cam 3ooo de bucati la o serie, nu am gasit nici o solutie viabila 100% ,orcum pestii au murit, dar as vrea sa nu se mai repete

Carja Ioan wrote:Indiferent de alte conditii, am intre larvele de discus intotdeauna unele care nu-si umple vezica cu aer si nu se pot mentine in masa apei decät inotänd din greu. Aer au destul! Unele si-o umplu dupä 2-3 säpentruämini.
A observat cineva fenomenul la alti pesti? Cunoaste sau bänuieste cineva cauza?

alina_g wrote:

gogolanu wrote:nu va inghesuiti cu raspunsurile meseriase ca pestii orcum au murit , in momntul in care incep sa pluteasca nu se mai pot hrani fiind cu burta afara din apa.

Io ti-am raspuns ca sa folosesti raspunsul meu la preventie...Asa ca o sa-ti aduc si o completare...indiferent daca o sa o folosesti sau nu...(parerea mea e sa o aplici chiar de azi daca mai ai pe ce...) Unul dintre secretele carasilor e sa-i hranesti o data pe saptamana cu mazare fiarta si decojita, care ajuta la eliminarea aerului din tractul digestiv si protejeaza vezica inotatoare.

alina_g wrote:Cred ca suferea de Columnaris. Semnele externe apar dupa ce anumite organe interne au fost afectate. Totusi, normal ar fi fost ca baktopurul direct sa dea rezultate. Ai facut o masuratoare de pH ? Bacteriile Columnaris prolifereaza in apa alcalina, asa ca, scaderea pH-ului sau mentinerea lui la o valoare apropiata de 7 te-ar putea feri pe viitor de probleme.

Sunt uimita, totusi, de faptul ca a murit in doar doua zile. Cred ca a suferit un soc, ceva s-a intamplat cu mediul lui...In afara de asta, Betta traieste peste 2 ani...Atentie la perioada acomodarii in momentul in care cumperi pesti noi.

alina_g wrote:Cauza bolii de care sufera carasii tai este datorata proastei administrari a hranei.

gogolanu wrote:

johnny6600 wrote:

gogolanu wrote:

johnny6600 wrote:Hei cum sa arunce pestele esti nebun?Tie daca ti se strica masina o arunci si iei alta?

eu am avut parte de aceasta boala si mi-au murit toti pestii boala se transmite daca un peste mort e mincat de unul viu sau prin fecale initial nu observi numica dar in timp mor toti sub diferite aspecte logica mea a fost decit sa moara toti si sa infestezi acvariul mai bine sacrifici unul, apropo de beta-l tau cu gura alba estia au viata foarte scurta cam un an al tau ce virsta avea.

Nu ma pricep la boli dar daca tu ai patit-o e posibil sa fie asa totusi ar putea sa-l izoleze intr-un acvariu de carantiina sau iintr-o sticla de 5 litri taiata cel putin eu asa as face nu as putea sa-l omor.De exemplu eu am un guppy care are coloana stramba si e foarte cocosat dar nu am avut inima sa-l arunc si acum sa-a facut un peste de toata frumusetea asa cocosat cum este.
Cat despre betta al meu nu stiu ce sa zic l-am luat matur din piata acum o luna , este posibil sa fi avut un an dar nu stiu ce sa zic.Oricum era frumos si-mi pare rau de el.

johnny6600 wrote:Hei cum sa arunce pestele esti nebun?Tie daca ti se strica masina o arunci si iei alta?

ashavodaz wrote: am un pui de guppy(cred ca e femela) care are in jurul onchiului drept ca un fel de inel, alb, nu prea gros, ieshit bine in evidentza. dupa o examinare mai buna, am vazut ca mai are shi un punctulez deasupra capului... tot alb shi ala .ceilaltzi pesti se pare ca nu au nimi de genul asta, insa shi ei se "izbesc" de nisil, plante, filtru, etc... am un acvriu de vro 25 litri bine plantat... shi tzin apa la temepartura du 25 de grade... ce recomandatzi? oare au Ichthyophthirius multifiliis ?