acvariu

2 scalari, 10 neoni, 2 betta, 4 ancistrusi, 1 discus si vreo 8-10 melci pomacea.

Bazin 120 l, filtru extern, lumina 3 tuburi 18W / 10-12 ore pe zi.[/url]

cred ca m-am procopsit cu acest tip de alga. cat este de periculoasa? se poate sacapa usor de ea?

la o privire mai atenta seamana si cu Chlorophyta, dar nu sunt sigur. Mai curios e ca s-a pus si pe cochilia melcilor. pe ei i-am curatat cu o periota de dinti, dar plantele nu prea am cum. am incercat cu alcool pe un anubias mic, dar mi-a ars frunza pe care am facut incercarea. ce solutii imi dati in afara de schimbul des de apa (pe care il fac la 2 zile acum)?

alga 1

alga 2

alga 3[/url]

Una din cele mai bune unelte disponibile pentru fotografii digitale acvaristice este histograma. Unele aparate digitale au aceasta optiune. Aceasta histograma va va arata cun este informatia expusa.

O histograma arata numarul de pixeli a fiecarei culori de la negru din partea stanga a histogramei pana la alb in partea dreapta.

Valorile pixelilor pe verticala arata cantitatea culorilor in variate randuri tonale ale fotografiei. Primul punct sa-ti amintesti despre o histograma este ca ar trebui sa eviti sa ai pixeli suiti fie pe partea dreapta ori pe stanga a histogramei. Daca pixelii ajung in partea dreapta esti supraexpus. Daca pixelii ajung in parte stanga esti subexpus.

Deci cum ar trebui sa arate o histograma?
O imagine intunecata va avea o histograma care se strange in special in partea stanga.
O imagine luminoasa va avea o histograma care se strange in special in partea dreapta.
Histograma unei imagini cu un caracter mediu va fi spre centru.

Putem sa impartim o scala a stralucirii imaginii in cinci si sa consideram pe fiecare in parte ca fiind un stop. Aceste divizari se refera la foarte inchis, inchis, mediu, deschis, sau foarte deschis.

Pe partea stanga la sfarsit este negru (zero) si in partea dreapta este alb (255), cu orice posibilitate a stralucirii de a se raspandi intre. 18 procente in medie gri vor fi morti in centru.

O sa va explic ceea ce fac.
Incerc sa am o rutina specifica atunci cand fac poze ca sa imi fie usor sa evaluez rezultatele.
Fac poze cu flash si fara. Fac poze subiectilor dintr-un unghi mai mic sau mai mare. Fac poze cu diferite deschideri ale diafragmei, mai inchisa sau mai deschisa. Schimb timpul de expunere la toate imaginile si vad cum se schimba histograma. Daca fac poze intr-un mod automat, o sa folosesc functia de compensare a expunerii. Intr-un mod manual folosesc f-stop. Ma uit la fiecare imagine si vad cum a fost schimbata histograma cu expunerea schimbata.
Asta ma ajuta sa invat cum sa fac schimbari rapide pe baza informatiilor histogramei.

Atunci cand fac prima poza fara nici o compensatie ma uit la histograma si pot sa vad ce schimbari trebuie sa fac pentru o mai buna expunere. Apoi schimb expunerea si vad daca alegerea mea este cea corecta.

razvan wrote:ai pus sare pe rana .. asta e subiect de articol ...

in speranta ca nu va fi considerat off topic AICI, momentan va dau un link si cand imi fac timp vin si cu detalii mai amanuntite:
despre histograma

- fotografiez si ziua si noaptea
- lumina de la capacul bazinului
- cu si fara blitz
- trepied
- telecomanda
- neaparat filtru de polarizare
- uneori filtru Intensifier
- toate fotografiile usor din unghi
- timpul de expunere : intre 1/20 si 1/40 sec.
- diafragma mare : f/2.2 sau f/2.8
- ISO 200
- mai folosesc uneori si un blitz slave pe care il pun in capac (f rar)
- Photoshop pt crop, sharpnes, contrast, level.

Foarte important pt cei care aveti Digital si aveti posibilitatea de a vedea pe ecran Histograma: folositi-o din plin, gasiti setarile optime in asa fel incat sa aveti o imagine cu tonuri echilibrate.

Pai hai sa va zic si eu cate ceva de acest filtru Bao Lai, inainte de a pleca de acasa. cand l-am luat eram cam neincrezator, mai ales ca nu auzisem de aceasta marca. dar dupa ce l-am pus in functiune si am vazut diferenta din bazin, va spun sincer ca isi merita banii. as fi vrut sa iau resun, dar m-am statuit cu Acata si a avut dreptate: la 1100 l/h isi face din plin treaba. mai prost sta la capitolul amorsare. eu am reusit sa-l amorsez asa cum tre cam in 20 minute. tot slab sta si la capitolul medii filtrante, adica vine standard doar cu un burete, dar bun ce-i drept. au am bagat in sertarul de sus buretele si vata perlon iar in sertarul de jos am pus cilindri din ceramica inerta. singura si repet, singura problema a fost pana l-am amorsat, in rest eu zic ca-si merita banii.

Acum voi decideti daca luati sau nu. in rest, apa curata in bazine si sa ne auzim cu bine.

sorry, nu vazusem ca e si pe site. in acest caz rog moderatorii sa stearga sau sa pastreze acest topic, dupa cum cred ei de cuviinta.

INFUZORI (Paramoecium caudatum)
O sticla de 2-2.5l cu apa chioara. Puneti in sticla citeva bucatele de morcov, sau de coaja de banana uscata. Asteptati pina se borseste apa si se descompun vegetalele. Acum puteti pune in acest mediu infozorii. Se gasesc in toate baltiile. Ar fi bine sa fie alesi pentru inceput sub microscop dar merge si fara. Pastrati cultura la temperatura camerei. Cind apa incepe sa se limpezeasca, si infuzorii se vad cu ajutorul unei lupe, ca niste puncte bine definite, se poate incepe recoltarea. Pentru asta aveti nevoie de un balon (de laborator) cu gitul lung, nu mai mare de un litru. Confectionati dintr-un burete o rondea nu mai groasa de 2-2.5cm, cu diametrul putin mai mare decit diametrul interior al gitului balonului. Varsati cultura in balon pina la baza gitului. Bagati rondeaua de burete (care in prealabil a fost legata cu un fir de guta, ca sa nu ne chinuim s-o scoatem din balon), pina la baza gitului in contact intim cu cultura. Aveti grija sa nu ramina nici o bula de aer. Acum turnati apa proaspata in gitul balonului. Infuzorii vor consuma oxigenul din cultura si vor migra prin burete in partea superioara a gitului balonului.
De aici ii puteti aspira cu o seringa si da ca papa. Peste restul culturii se va adauga apa de la canal si un virf de cutit de lapte praf. Se agita cultura si se lasa la temperatura camerei pina incepe din nou sa se limpezeasca, si tot asa. Dupa 10-15 recoltari se reface totul de la inceput de data asta cu infuzorii proprii.

MICRO (Anguillula silusiae)
O cutie de margarina daia rotunda si ceva mai inalta cu capacul perforat.
Doua felii de piine imuiate in lapte si terciuite pina ajung ca o pasta ceva mai consistenta. Puneti terciul in cutie impreuna cu inoculul (susa) de viermi procurati de unde vreti. Cultura se tine la temperatura cmerei. Dupa citeva zile viermii se dezvolta suficient de mult si se pot observa cum urca in strat compact pe peretii cutiei. Se "racleaza cu degetu" si se dau la pesti. Cind productivitatea scade mai adaugam o felie de piine imuiata in lapte. Este bine sa se faca mai multe cutii "in cascada" daca este nevoie de micro permanent. Cind productivitatea scade dramatic se refac culturile folosind ca inocul viermi adunati cu lingurita de la suprafata vechilor culturi.

GRINDAL (Enchitreus bucholtzi)
Una cutie de plastic ceva mai mare 300-500cm patrati, inalta de minim 5-6 cm, cu capac perforat. Una bucata geam de 3mm taiat ceva mai mic decit interiorul cutiei. Muschi de padure, atit cit sa formeze un strat de 3-4cm afinat. Muschiul se va fierbe citeva minute pentru omorire si sterilizare si se va spala in citeva ape. Se va aseza in cutie uniform si afinat. Se vor pune viermii (inocul) pe acest muschi. Se va rade imediat foarte putin cascaval cit mai nesarat. Se acopera cultura cu gemul usor umezit si apoi cu capacul. Pe masura ce viermii se vor imulrii se va marii si portia de hrana. Excesul de viermi se racleaza dupa gem cu o lama si se da la pesti. Cultura se tine la temperatura camerei si daca cascavalul se distribuie cu grija dureaza foarte mult. In loc de cascaval (dar nu ca obisnuinta) se poate da lapte praf nedizolvat sau galbenus de ou fiert. Cultura se reface daca apar fenomene de mucegaire.

Eu nu ma mai ocup acum de reproducere, asa ca n-am inoculii respectivi. Abia duminica pornesc o cultura de grindal, dar tot atunci am sa vorbesc si pentru niste infuzori si micro, si-am sa ma apuc sa fac citeva culturi pentru nevoile de inoculi (nu culturi gata pornite). Bineinteles daca-mi iese, totul va fi moca. Numai ca mai dureaza.

din vechiul forum scris de Leo2003


Artemia Salina este un crustaceu de apa sarata si hipersarata . Artropod din clasa crustaceilor, este apropiat ca inrudire de crustaceii de apa dulce (ex. Copepode si Daphnia ). Toti sint cosiderati o hrana valoroasa pt. pestii de acvariu. Artemiile sunt cu atat mai importante cu cat reprezinta cel mai bun aliment pentru hranirea alevinilor (uneori singurul indicat). Din aceste motive este bine ca acvaristii care au ambitia de a reproduce anumite specii sa poate sa isi realizeze singuri propriile culturi.

CICLUL DE VIATA
Primul rol al substratului este cel mecanic, el mentinand decorul alcatuit din roci si alte elemente. Din acest motiv, asezarea solului precede plasarea decorului. Rolul biologic al solului consta in faptul ca in compozitia sa se gasesc bacterii care contribuie la ciclul azotului, conditionand astfel eliminarea compusilor azotati. Acestea actioneaza mai bine daca sunt ajutate de un filtru-placa ingropat in substrat. Totusi, rolul sau cel mai important este acela ca permite plantelor sa-si infiga radacinile, mai ales in acvariile de apa dulce. De asemenea, el constituie un loc de depunere a icrelor si un ascunzis pentru pesti.
Un alt rol al solului ar fi cel termic, fiind un un bun izolator pentru bazinele de beton sau cele cu fund de tabla. S-ar putea mentiona si un rol sanitar, deoarece prin frecarea de pietris, pestii cu paraziti se elibereaza de acestia. Din toate aceste motive, solul trebuie sa prezinte anumite caracteristici.

CONDITIILE DE ECLOZARE
Conditiile optime pt. eclozarea Artemiei sint urmatoarele : 25 grade Celsius , salinitate 5 ppt. (densitate 1,003 sau o lingura la litru) , aeratie puternica continua, lumina aproximativ 2000 lx. constant, pH 8-9. O buna circulatie a apei este esentiala pentru mentinerea oualor in suspensie . Un vas cu baza in forma de V si capacitate 2-5 l. este suficient. Procentajul la eclozare si densitatea sunt de obicei in functie de calitatea apei si circulatia acesteia. Vasele cu fundul plat au zonele din colturi ''moarte'' si din acest motiv nu sint indicate pentru randament ridicat.
Este bine sa se cunoasca faptul ca intr-un gram sint in medie 200-300 de oua . O jumatate de lingura de oua intr-un recipient de 2 litri este mai mult decit suficient. In imagine o filtrarea artemiei. Daca se pornesc mai multe culturi la distanta de o zi una de alta (nicidecum simultan), se pot recolta permanent nauplii .
Recoltarea se face dupa incetarea agitatiei si pentru aceasta va trebui scoasa linia de aer . Dupa cca. 7-15 min. ouale inca neeclozate si cojile se pot observa ca sint asezate pe fundul recipientului , naupliile fiind in imediata apropiere deasupra lor. In acest moment este necesar un tub flexibil transparent din PVC cu diametru interior 4-5 mm. la care este atasat un tub de sticla cu capetele netaioase cu diametru exterior de 5-6 mm. Cu capatul de sticla in cultura se incepe sifonarea naupliilor intr-un alt vas ajutator. Naupliile se filtreaza pe o sita iar apa se toarna inapoi.
Ca operatia sa fie mai usoara se pot concentra naupliile intr-un punct mai convenabil in cultura linistita cu ajutorul unui bec mic sau lanterna. Se reporneste linia de aer si se mai revine asupra culturii pina la epuizarea oualor neeclozate.

HRANIREA ARTEMIILOR
Dupa cum se cunoaste, artemiile sint filtratori neselectivi deci nu prea le pasa ce aduna din masa apei. Din acest motiv au fost testate mai multe varietati de hrana. Criteriul de selectie al hranei trebuie sa se bazeze pe marimea particulelor, digestibilitate si solubilitate. De exemplu laptele praf nu este adecvat scopului. Hrana folosita trebuie sa cuprinda microalge vii ca de ex. Nanocloropsis si o mare varietate de produse inerte care sint mai practice pentru acvarist.
Cu conditia ca acestea sa nu fie supradozate se utilizeaza urmatoarele: drojdie de bere, pudra de orez, faina de griu, pudra de soya, faina de peste, galbenus de ou, faina de ficat, faina de carne. Spirulina este f. buna dar este f. scumpa. Cea mai simpla metoda de masurare a nivelului nutritiv al apei este aprecierea transparentei acesteia. Aceasta operatie se poate face cu o sonda confectionata dintr-o tija marcata in diviziuni (cm.). La capatul opus minerului se ataseaza un disc, care la imersare progresiva va dispare. Se va nota adincimea la care discul nu se se mai vede, aceasta fiind masura penetrarii luminoase in mediu. Cu cit mai multa substanta organica in dispersie, cu atit mai mica va fi adincimea la care va dispare discul.

La o densitate de 5000 de nauplii pe litru, transparenta ar trebui sa fie de 15-20 cm. in prima saptamina si de 20-25 cm. in urmatoarele. Bineinteles este cel mai bine sa se mentina un nivel optim de hrana tot timpul prin hraniri frecvente si foarte atente. Hrana nu este consumata direct, ea este colectata din mediu cu ajutorul perilor de pe picioare. La baza fiecarui picior exista glande care secreta o substanta adeziva la care adera particulele ce formeaza hrana formind mici bile. Microperii de pe abdomen indreapta aceste formatiuni catre gura.
Marimea optima a particulelor : sub 50-60 de microni. La hranirea pestilor mai mari cind nu este necesar ca Artemiile sa fie sub forma de nauplii, cele adulte sint preferabile. Naupliile au un procentaj mai mare de grasimi decit cele adulte (23% din substanta uscata la nauplii, 16% din substanta uscata la juvenili si 7% din substanta uscata la adulti). In acelasi sens, 45% proteine la nauplii si 63% proteine la adulti. De semenea este cunoscut faptul ca naupliile sint deficitare in anumiti aminoacizi pe cind cele adulte ii contin in totalitate. Cel mai nimerit procedeu de a creste naupliile incepe cu alegerea unui bazin intre 35-70 de litri caruia i se vor umple colturile printr-un oarecare procedeu pentru a nu avea ''zone moarte'' si pentru imbunatatirea circulatiei. Rezultate bune se obtin cind hrana se distribuie uniform odata cu Artemia printr-o aerare energica. Utilizati aeratoare normale (pietre) si evitati-le pe cele utilizate la spumatoarele acvariilor marine (confectionate din radacini de salcie). Motivul este dat de dimensiunile mici ale bulelor de aer care acestea le genereaza, ele putind fi inghitite cu usurinta de artemii. Urmarea este moartea acestora. Cele mai bune rate de crestere se obtin in intervalele : 25-30 grade Celsius , 30-50 ppt, nivele moderate de lumina. Se aminteste faptul ca la iluminare f. intensa Artemia se scufunda si isi risipeste o f. mare parte din energie inotind mai rapid rezultind din aceasta o crestere mai lenta. Intretinere. Datorita faptului ca cultura reprezinta un spatiu limitat si inchis, calitatea apei poate vira rapid spre degradare in special cind biomasa creste. Problema apare frecvent odata cu marirea dozelor de hrana in special hrana artificiala.
Ca remediu se recomanda sifonarea fundului si inlocuirea de 20% din volum o data pe saptamina. Se face acest lucru in conditii de intuneric cu ajutorul lanternei orientata spre unul din capetele acvariului pentru adunarea artemiilor in acel loc si eliberarea bazinului. Starea de sanatate poate fi verificata prin felul in care ele inoata. Aprinzind lanterna, ele se vor concentra rapid spre sursa in cazul cind conditiile sint normale. Conditiile proaste determina inotul haotic si molatec, de asemenea indiferenta fata de lumina. Daca aveti acces la un microscop, examinati tractul digestiv al acestora care trebuie sa fie plin de hrana. Daca apendixul si gura sint curate, este bine. Daca sint acoperite cu particule de hrana nu este bine. O crestere lenta poate fi cauzata de : temperatura prea scazuta, pH-ul dezechilibrat, salinitate mica, hrana nepotrivita sau de calitate proasta.

ECLOZAREA
Decapsularea oualor de Artemia. Separarea embrionilor de membrana se face din mai multe motive. Cojile in primul rind nu sint digerabile. In al doilea rind multi crescatori afirma ca acestea pot da nastere la obstructii ale cailor digestive ale micilor consumatori. De asemenea exista afirmatii (cam nefondate si speculate) ca pot fi surse importante de contaminare. Decapsularea acestor pitici reclama parcurgerea a 4 operatii. 1: rehidratarea acestora, 2 : tratarea cu solutia de decapsulare, 3 : spalarea si dezactivarea clorului rezidual, 4 : incubarea si eclozarea embrionilor. Ouale uscate prezinta o cavitate in membrane si sint foarte greu de indepartat in aceasta stare. Din acest motiv trebuie rehidratate pina la forma sferica. Ouale trebuie rehidratate in apa moale sau distilata la 25 grade Celsius timp de 60-90 minute. Cu cit apa va fi mai rece cu atit timpul de hidratare va fi mai lung. Oricare va fi temperatura, nu le lasati mai mult de 2 ore pentru ca aceasta duce la scaderea procentajului de decapsulare si implicit al celui de eclozare. Hidratarea se va face intr-un recipient asemanator celui folosit la eclozare din aceleasi 2 motive : aeratie si circulatie. Embrionii hidratati vor fi filtrati si spalati pe o sita cu ochiuri de 100-125 de microni, dar se poate sari peste aceste operatii daca nu aveti sita.

Este bine ca decapsularea sa urmeze imediat dar se pot raci pentru citeva ore daca este nevoie. In timpul pro cesului de rehidratare trebuie sa va preparati solutia de clor. O solutie de clor lichid sau o pudra de clorura de var se amesteca cu o solutie de sare. In timpul pregatirii pt. decapsulare , ouale sint plasate intr-o solutie tampon racita la 4 grade Celsius si cu un pH in jur de 10 compusa din 0.33 ml de sol. 40% NaOH si 4.67 ml. de apa marina pentru fiecare gram de oua. Solutia tampon se prepara dizolvind 40 de grame NaOH in 60 de ml. de apa proaspata. Decapsularea va incepe cind veti adauga 10 ml. de clor la solutia tampon. Va trebui sa aveti un termometru deoarece reactia chimica este exoterma. Mentineti temperatura solutiei intre 20-30 de grade Celsius. Se poate controla temperatura cu ajutorul apei marine racite in prealabil. Un cub de gheata de asemenea la nevoie pregatit. Adoua metoda consta in tratarea oualor cu clorura de var, proportia fiind de 0.7 g. clorura de var pt. 1g. oua de Artemia. In acest caz solutia tampon se compune din 0.68 g. carbonat de sodiu in 13.5 ml. apa. Este usor sa despartiti apa in doua jumatati. Adaugati la prima jumatate cantitatea ceruta de clorura de var iar la a doua carbonatul de sodiu. Permiteti-le sa se dizolve si sa reactioneze dupa care se va forma un precipitat. Raciti dinainte ambele solutii , combinatii-le si adaugati ouale hidratate. In timpul decapsularii amestecati continuu pentru a impiedica formarea spumei si pentru disiparea caldurii. Observati culoarea solutiei la inceput brun-inchis apoi gri, alb si in cele din urma portocaliu-deschis. Aceasta reactie dureaza de obicei 2-4 minute.

Cu clorura de var durata este mai mare 4-7 minute si virajul de culoare se va opri la gri. Ouale se vor filtra cit mai repede posibil dupa ajungerea la culoarea finala (portocaliu sau gri), si se vor spala pe sita cu apa curata sau sarata pina cind nu ve-ti mai simti mirosul de clor. Clorul rezidual se ataseaza de singur de ouale decapsulate si trebuie neutralizat repede cu ajutorul unei solutii 0.1% de tiosulfat de sodiu compusa din 0.1 g. tiosulfat de sodiu in 99.9 g. apa timp de 1 minut. O metoda alternativa utilizeaza acidul acetic (o parte otet 5% la 7 parti apa). Prima metoda da rezultate mai bune iar a doua este mai usoara. Ouale sint din nou spalate si se plaseaza in sfirsit in incubator pt. eclozare. Se pot ecloza imediat sau se pot pastra in frigider pina la 7 zile. Pentru pastrari mai indelungate trebuie deshidratate din nou. Se pot deshidrata prin imersare intr-o solutie saturata de sare, 330 g. sare la 1 litru de apa. Aerati solutia timp de 18 ore schimbind solutia la fiecare 2 ore. Ouale isi pierd apa in solutie prin efectul osmozei si din aceasta cauza solutia trebuie mentinuta saturata tot timpul. Dupa 18 ore ouale pierd aproximativ 80% din apa celulara, opriti aerul lasati sa se depuna si filtrati. Aceste oua se pot plasa intr-un recipient si acoperi cu solutie saturata si pastra in frigider sau congelator. Ouale cu 16-22% apa celulara se pot pastra citeva luni fara scaderea factorului de eclozare. Pentru pastrare mai indelungata trebuie scazut continutul de apa celulara la mai putin de 10%.

PASTRAREA ARTEMIILOR ^^
Artemia se poate pastra pentru utilizarile viitoare in mai multe moduri. Artemia poate supravietui citeva zile in frigider daca se are grija sa nu intre in congelare. De asemenea se pot congela cantitati in forma de cuburi si pastra in congelator.

Autor: Iulian Velcea

attilio wrote:scuza-ma ca ma bag in vb.. spune mi te rog si mie cum se numeste planta din stanga, cea cu frunzele mari..

stanga jos fata: echinodorus ozelot

jet apa

o sa pun deseara si o poza mai clara (explicita) sa vezi cum sunt formate valurile.

Merci DALLES ca ai rabdare cu mine.

Dalles wrote:Ia stai putin: cand au pestii probleme cu respiratia? Dimineata sau toata ziua?
In acvariile cu pesti multi si plantate "la greu" scade destul de mult cantitatea de oxigen peste noapte.

pai problema asta am avut-o ieri toata ziua. dupa ce am pus piatra , erau voiosi azi dim. o sa ii tin sub observatie, sa vad cam care este perioada in care devin mai apatici. bazinul are cam 100 litri, este plantat iar ca pesti am 2 scalari, 2 ancistrusi, 10 neoni si un discus.

Daca pestii respira greu, cu miscari ample si rapide de opercule, sau ies la suprafata sa "pipeze" apa, atunci intr-adevar nu au aer destul.

Cred ca asta e. am bagat peste noapte pompa de aer cu o piatra si azi dimineata erau voiosi. acum stau si ma intreb, cum dreaq fac astia pe afara sa oxigeneze apa numai prin acele valuri?

uite si o imagine sa vezi cum bate jetul de la filtru

he, he, am fost baiat destept si l-am tinut in punga cu apa din acvariu, asa ca ... sper sa mai fie ceva bacterii pe acolo.

tks Lucian, incerc si metoda asta si in paralel o sa bag si pompa de aer cu buretele.

de 4 zile am instalat filtrul canistra (un echivalent la fluval 4). am renuntat la pompa de aer si la burete. toate bune si frumoase, apa este limpede, nu se mai vad impuritati prin bazin. am observat insa o chestie: pestii si-au schimbat comportamentul sau cel putin asa mi se pare mie, parca sunt un pic mai apatici. jetul de apa este indreptat un pic in sus astfel incat sa faca un pic valuri la suprafata, astel incat sa se faca o oxigenare a apei cat mai buna. ca medii filtrante, in sertarul de sus am bagat burete si vata perlon iar in sertarul de jos am pus cilindri din ceramica inerta.

in aceste conditii, mai este necesar sa repun in functiune pompa de aer cu o piatra? sa nu fie suficienta oxigenarea?

la fel am patit si eu!
File Name/URL Error Message
1. acva coltz_01.JPG Impossible to move.
2. filename_unavailable File not uploaded by POST.
3. filename_unavailable File not uploaded by POST.
4. filename_unavailable File not uploaded by POST.
5. filename_unavailable File not uploaded by POST.
[/img]