Daca credeati ca ati scapat, ati gresit! Eu am putine idei, dar extrem de fixe. Am avut ceva probleme mai nasoale cu celelalte animalute ale mele (e un fel de zoo mai micut pe la mine acasa) si am fost absolut disperat sa mai pot scrie pe forum, daaaar, gata, suntem pe drumul cel bun, asa ca revenim cu noutati!

Am luat colorimetrul. Ma gandeam cum as putea sa il testez, inafara de comparatia cu un laborator de referinta. Asa ca am preparat o solutie cu concentratie cunoscuta de azotati si am inceput sa testez.

Am inceput cu reactivii de reducere de la testul Salifert. Am facut asa:

- test pe solutia preparata de mine, fara sa adaug rectivul de la salifert. Adica am adaugat doar pliculetul Hanna pentru nitriti. Valoare citita 0. Pana aici teoria se verifica.

- am adaugat primul reactiv de la Salifert si apoi am testat ca si mai inainte, adica am pus pliculetul Hanna si am masurat. Din pacate, rezultatul nu a fost concludent. In ce sens: valorile au fost diferite de 0, ceea ce inseamna ca reducerea nitratilor la nitriti a functionat. Din pacate, rectivul Salifert nu numai ca nu s-a dizolvat, dar a reactionat, si a reactionat si a tot reactionat ... La nesfarsit! In sensul ca micile granule gri (cred ca zincul este) fac o mica efervescenta, se urca in solutie, apoi coboara, iar urca, etc. Mai fa tu masuratori in aceste conditii. Asa ca aceasta incercare a esuat dintr-un punct de vedere si anume ca nu avem o reactie reproductibila de reducere. Dar si un rezultat incurajator, pentru ca reactia de reducere a avut loc, urmata de reactia de cuplare, pentru ca masuratorile au fost pozitive, dar mai mici si nereproductibile, din pacate.

-am folosit si reactivul de reducere din kitul de la Jbl. Din pacate, nu am putut pune cantitatea necesara, pentru ca ar fi fost urias de mare, tinanad cont de faptul ca Hanna foloseste de 5 ori mai multa proba decat testul JBL. Rezultatele au fost imbucuratoare. In sensul ca de data asta am obtinut rezultate reproductibile, dar de 4 ori mai mici decat ar fi trebuit sa iasa din calcule. Ceea ce ar fi cam de asteptat, tinand seama de faptul ca am pus de 5 ori mai putin reactiv JBL decat ar fi trebuit. Sigur ca nu ar trebui sa fie o proportionalitate, dar in fine, mai trebuie lucrat.

Din pacate, cam aici au inceput celelalte probleme, asa ca m-am oprit. Acum ar trebui sa o cam iau de la capat, sa prepar din nou solutiile, etc. Ma apuc, promit si va tin la curent!

Salve! Singura problema pe care o ai este ca folosesti ca hrana pentru zoo, preparate moarte. O sa ai o explozie de cope si rotiferi daca vei folosi hrana vie pentru culturile de zoo. Dintr-un motiv extrem de simplu, hrana vie poate fi pusa in cantitati foarte mari (apa verde pe care ai vazut-o) fara niciun risc de a compromite apa prin descompunerea hranei. Ea va ramane vie luung timp, fara niciun risc. In al doilea rand, redu putin salinitatea. Un 1,019 este recomandat. Ce sa folosesti pe post de hrana vie? Eu iti recomand nanocloropsis. Am folosit si tertraselmis, dar culturile sunt un pic mai greu de tinut in viata decat nano si sunt potrivite mai ales pentru cope si mai putin pentru rotiferi, pentru ca sunt de dimensiuni un pic mai mari. De unde faci rost de un inceput de cultura? De la mine, cu placere Cum se face o cultura? La fel ca si cele de zoo, dar intr-o sticla mai inalta (eu folosesc de pepsi de 2 l, pentru ca e mai transparenta). Apa 1,019 plus cultura de la mine, plus un ingrasamant special (asa numita formula Guillard f/2, o gasesti de cumparat pe net) sau ingrasamant de orhidee diluat. Si multa lumina. Eu am trei astfel de sticle, cu liniile de aer ce borlborosesc mai mult de 2 bule pe secunda, toate puse intr-o galeata de plastic alba si in mijlocul lor un bec economic de 8w, lumina calda evident. O sa produci mai mult nano decat ai nevoie pentru zoo, dar poti hrani bazinul si cu nanocloropsis, atentie, la cateva zile dupa ce ai introdus ingrasamantul altfel o sa bagi la fosfati si nitrati in bazin de o sa ma injuri rau! Fitoplanctonul (in cazul nostru nanocloropsis) este o hrana naturala a coralilor! Daca ai nevoie de mai multe informatii, spune-mi. Ai grija in special la cantitatea de ingrasamant. Eu nu mai folosesc decat f/2 pentru ca este o solutie nutritiva special gandita pentru culturile fito in apa sarata. Daca vrei ingrasamant din comert pentru plante, fa o dilutie mare: 1 la 10 de ex, si incearca cate un mililitru pe zi si vezi ce se intampla. Mai cresti sau mai scazi dupa aia in functie de ce observi

@alexiumihai: multumim de linkuri, faina jucaria si relativ usor de facut. Eu insa ma gandeam la ceva simplu si ieftinut, cum e checker-ul asta de la Hanna peste care sa mai punem un reactiv tot in gama de pret in care ne simtim confortabil. Dupa cate ati observant, acela este un colorimetru pentru care trebuie facute solutii etalon, trasate curbe de calibrare, etc. Si in plus are 3 LED-uri, adica trei lungimi de unda la care putem face masuratorile. Si daca il construim, va dati seama ca o sa vreti mai mult de 3 parametri masurati

Iata alta provocare: avem un spectrometru UV/Vis. Dublu fascicol, cu doua surse de radiatie continua, de la 200 la 800 nm, retea de difractie holografica, rezolutie sub 1 nm, software computer, etc. Nu e nou, of course, dar merge brici pentru ce avem noi nevoie. Ne lipseste: spatiu (e cat o juma de masa, ce zic, cat o masa daca ii punem si computer), reactivi, sticlarie, cine sa prepare etaloanele, timp, etc. Daca gasiti sa le compensam pe astea, il pun la bataie. Ba fac eu si solutiile na! Si ganditi-va ca nu mai suntem limitati decat de imaginatie la ce vrem sa masuram ...

@Kirucd, nu, stai linistit, nu de asta ziceam de bani. Daca merge, il cumperi tu pe celalalt si acoperim tot domeniul

Hai ca tot citesc si editez postul asta de 100 de ori. Adevarat, cel de domeniu mare are rezolutia cam slabuta, doar 1 ppm. Cred ca la acuratete au gresit insa, 3 ppb e mai putin ca la cel low level

Pai de asta am intrebat, pentru ca de la ppm la ppb este 1000. Adica cele 20 ppb (ug/L) reprezinta 0.02 ppm (mg/L). Adica domeniul nostru de masura va fi aprox. intre 0.02 si 0.6 ppm. De asta te-am intrebat cum ai facut conversia, poate imi scapa ceva si dupa ce am dat banii, e tarziu

Hehehe, ia gandeste-te ca eu am dat 3 gauri de 40 intr-un bazin plin cu pesti si corali! La naiba, se inventase animalu fasole si trebuia in seara aia sa mearga la mine, nu? Eu v-am zis ca astia cu numele de Dragos nu is pe treaba lor ...

Evolutie: am incercat 2 teste de NO3 astfel:

- JBL, are reactivii de reducere separati de cel de culoare. Dezavantaj: asa cum am banuit, zincul folosit la reducere se regaseste ca o pulbere fina, cenusie la sfarsitul masuratorii. Producatorul recomanda sa se tina sticluta usor inclinata inainte de citire, tocmai pentru ca pulberea sa se depuna intr-un colt, citirea facandu-se dupa cum stiti privind sticluta de sus. Nu stiu daca zincul de pe fundul flaconului ar constitui o problema la citirea cu colorimetru. Fascicolul de citire este probabil undeva catre mijlocul sticlutei

- Salifert. Are deasemenea reactivii separati, nu am reusit inca sa aflu ce contine cel de reducere, dar sunt exclusiv reactivi total solubili. Avantaj: nu mai avem stresul zincului de pe fund (probabil insa nimic de ingrijorat) si faptul ca e usor mai ieftin ca JBL. Dezavantaj, well, parca tot lipsa zincului Ma simt mai in siguranta cand este si zinc, un reducator destul de puternic.

Cum baniuesc ca nu are cineva colorimetrul pentru nitriti, ma gandesc sa fac eu o comanda, daca e bal, bal sa fie. Insa intrebarea este daca cel de nivel scazut este cel potrivit tintei noastre de nitrati. Stiti desigur discutia cu problema zooxantelelor in lipsa acuta de nitrati.

Va rog aruncati un ochi pe linkurile de mai jos. Presupuneti ca masuram nitrati, nu nitriti (ceea ce de altfel o sa se intample) si ziceti-mi inca o data daca sa ma duc spre cel low level. Cel low level are avatajul ca putem dilua proba daca e prea concentrata (dar asta e o noua sursa de eroare) pe cand cel de nivel mare are o rezolutie de citire destul de grosiera, asa ca daca am vrea sa masuram nivele foarte scazute nu am reusi:

Nivel mare: http://www.hannainst.ro/Minicolorimetre-Checker-HC/Minicolorimetru-pentru-nitri?i-domeniu-superior--cID1710--pID2377.html

Nivel mic: http://www.hannainst.ro/Minicolorimetre-Checker-HC/Minicolorimetru-pentru-nitri?i-domeniu-inferior--cID1710--pID2372.html

PS Mie nu imi merg linkurile, dar puteti sa le vedeti usor pe pagina lui hannainst.ro

PPS: @Kirucd, nu stiu care e politica lui Hanna, si mie mi se pare ciudat. Am eu o vaga banuiala, dar tot incerc, iti dai seama. Dupa ce ma conving, va povestesc de indoiala mea. In orice caz, au nitratii pe colorimetrul usor mai scump si principiul parca vad ca asta e. O intrebare, mi-a scapat conversia din ppb in ppm. Ai calculat la azot din nitrati? Dar nici asa nu imi da.

Da, da! intai trebuie scazuti nitritii facuti fara reducator. Acuma, daca asumam ca avem un ciclu al azotului bine inchis, asumam ca toti nitritii prezenti sunt aproape in acelasi timp oxidati la nitrati, putem asuma ca sunt aproape zero. Da asta-i cea mai mica problema, singurul inconvenient ar fi ca stricam doua pliculete cu reactivi Hanna in loc de unul.

Si eu am vazut cel din gama superioara, dar cred ca nu merita pentru fiecare sa bage banii in asa ceva. Plus ca si reactivii cred ca sunt mai scumpi la modelele premium, doar sunt facute sa faci bani pe analize cu ele. Unul si mai fain e facut de Hach si are cativa zeci de parametri, am avut unul la birou, e fain, da prea scump (aprox 1800 Euro).

Reactivii organici de reducere nu absorb in vizibil la lungimea de unda unde masuram sarurile formate. Singura problema pe care o vad ar fi zincul, care banuiesc ca e micronizat (maruntit fffff bine) ca sa reactioneze repede. Aceasta ar fi destul de descurajant, pentru ca solutia ar putea ramane turbida, ceea ce ar reduce din radiatie prin imprastiere, dand rezultate fals mai mari. Dar asta nu e o problema. Cumparam un set JBL si studiem inainte sa luam colorimetru.

Apa Nova, sanepid, food safety, gasim noi un laborator, np.

Da, daca cineva ar avea un colorimetru de nitriti ar fi super. Reactivii de la JBL se gasesc pe la toate petshopurile. Chiar si Florentina cred ca are, ia sa vad

Si cate sperante imi pusesem ... Las ca mai citesc, la cate linkuri am acuma sigur imi mai pica o idee

Da, da! De documentarul ala e vorba. Daca il gasesti, pune te rog un link. O poza face cat 1000 de cuvinte, iar un film are sute de fps, va dati seama cate cuvinte? Eu nu il mai gasesc.

Cu placere scriu si de Jaubert Monaco! Numai ca acuma mi musai sa ajung la munca. Ca daca ma concediaza, o sa trebuiasca sponsorizate toate ideile mele tampite, si nu is putine, asa ca mai bine merg la lucru si scriu la noapte.

Zi faina la toti!

Intrucat mi musai sa merg la munca, nu am mai asteptat confirmarea si m-am apucat sa scriu aici. Daca am gresit va rog mutati unde trebuie. Iata ce ma framanta de ceva timp. Dupa cum ati observant (am vazut ca asteptati colorimetrul de nitrati de la Hanna de ceva timp) in gama de colorimetre din astea ieftinute cum folosim noi, Hanna nu are versiunea pentru nitrati. Doar nitriti si cred ca asa o sa ramana. Sa va explic de ce si sa va explic si cum cred ca poate fi rezolvata aceasta problema. Si apoi voi imi ziceti ca am inebunit si musai trebe sa merg la munca. OK!

Cu totii stiti testele colorimetrice pentru nitrati. Luam niste apa, punem niste prafuri si asteptam cateva minute, apoi masuram ochiometric pe o scala. Si ne ia cu nervi ca evident nu iti dai seama correct unde ar trebui sa se afle eprubeta ta pe o scala tiparita pe un carton. Normal. Insa ce ati zice daca va spun ca de fapt noi masuram nitritii si nu nitratii, asumand insa ca nitritii nu exista in apa noastra? Nebunie, ce naiba zice asta aici??? Pai e simplu. Culoarea aceea rozalie carmin pe care o vedeti in eprubeta daca nu v-ati ingrijit de nitrati sunt de fapt niste saruri de diazoniu, frumos colorate, des folosite in industria vopselurilor. Numai ca aceste saruri sunt formate doar de nitriti si deloc de nitrati. Deci ce se intampla? Pai iata ce se intampla. Pentru ca nu avem o metoda directa si simpla de analiza a nitratilor facem o smecherie. Adaugam un reactiv de reducere, care reduce nitratii la nitriti. Unele firme (JBL) dau aceasta mixtrura de reactivi separate, altii o amesteca cu reactvul organic de cuplare, cu care nitritii formeaza la sfarsit sarurile de diazoniu. Sigur, cantitativ fiind unu la unu (adica un nitrat se transforma intr-un nitrit si asta e masurat) putem calcula cantitatea de nitrati avuti initial din cantitatea de nitriti masurata efectiv. Corect insa ar fi sa masuram intai nitritii, pe care apoi sa-i scadem din nitratii masurati (de fapt masuram nitriti + nitrati la un loc).

Ok, teorie tampita, la ce ne obosim sa o cetim, darmite sa o mai scriem? Pai va spuneam ca unii producatori furnizeaza amestecul de reactivi de reducere a nitratilor la nitriti (reagent 1) separat de reactivul de cuplare (reagent 2). Iata ce vreau sa zic:

http://www.jbl.de/en/aquatics-freshwater-products/detail/2440#download

Ignorati ca e pentru apa dulce, nu au ceva special pentru apa sarata. Acuma vedeti ce contine reactivul 1: zinc pulbere, acid sulfanilic si acid tartric, adica 3 chestii extrem de reducatoare, aflate in cantitate mare ca sa se asigure ca tot nitratul e redus la nitrit. Iar reactivul 2, nu ca ne-ar interesa mai departe este m fenilen diamina, cu care se cupleaza nitritul pentru a forma sarea colorata de diazoniu.

Wow, cat timp a scris nebunu asta aici. Asa si??? Pai iata ce va propun. Cumparam reactivul 1 de la JBL, reducem toti nitratii la nitriti chiar in flaconul de de masurare de la colorimetrul de nitriti de la Hanna, dupa care adaugam reactivul original de la Hanna pentru nitriti si gata treaba. Sigur pentru asta cumparam si colorimetru pentru nitriti de la Hanna si reactivii aferenti.. Ar mai trebui poate doar sa convertim rezultatul in ppm nitrati, dar asta e banal, se inmulteste rezultatul cu o constanta pe care v-o calculez eu.

Eu as face incercarea. Insa, va rog, daca am luat-o razna pe undeva sa-mi ziceti. Inainte sa dau banii ar fi cel mai bine. Bineinteles, dupa aia trebuie sa confirmam rezultatele obtinute cu unele din laborator, adica sa ducem acceasi apa la analizat la niste meseriasi si sa comparam rezultatele, dar ma descurc eu cumva cu asta. Hmm?

Well, well, well. De asta imi place o discutie aprinsa. Iti scoate la iveala toate detaliile pe care le-ai omis in momentele de entuziasm, cand vorbesti singur (adica vorbesti cu o persoana foarte inteligenta si care nu te contrazice niciodata, e super, sa incercati).

Daca pentru suplinirea ionilor de Ca, Mg etc avem deja solutii, apar si alte probleme. Sigur ca poate sa apara si electroliza Sr si K. Pentru strontiu sunt mai mult ca sigur. Fiind tot alcalino-pamantos, potentialul redox va fi apropiat de al acestora. Pentru potasiu putem calcula si fiind un alcalin pur, probabil ca are potentialul mai aproape de sodiu. Cred ca potentialul gasit de tine tine cont de valorile pentru Na, altfel nu ar produce decat niste soda caustica in jurul electrodului si atata, sodiul fiind in concventratie muuult mai mare fata de celelalte elemente. Dar asta se studiaza usor, caut eu pe net potentialele de oxidoreducere ale metalelor astea.

Clorul insa ... da imi scpase. La naiba cu el, normal sa apara. Doar ionul clorura este in cantitati uriase. Sigur ca putem imparti totul in doua cu o punte de sare, daca va mai amintiti, insa si ea are inconvenientul ca la un moment dat prin ea vor migra in camp electric cationii si anionii, ceea ce e destul de nasol pentru ca ar trebui inlocuita solutia din ea periodic. Ma gandesc eu ...

Oricum, imi dau acuma seama ca apar foarte multe necunoscute datorita compozitiei complexe a apei de mare si a faptului ca nu beneficiem de dilutia imensa din ocean. Ce daca or fi produs si ei un pic de clor pe acolo. In 2 minute nu mai gasesti nici urma la dilutia aia. Asta insa evident este obligatoriu sa ne puna la treaba si nu sa ne descurajeze. Propun deci sa mai cetim olecuta, apoi sa experimentam fara vietuitoare, bun-inteles. Adica un bazin plin cu apa sarata cum scrie la carte. Masuratori la greu, eventual impartite pe la colegi sa avem valori medii bune. Apoi electroliza. O ora, masuratori, doua ore masuratori etc. Si tragem apoi concluzia daca merita sau daca o fi imposibil de reprodus in acvariu.

Apropo de masuratori, as vrea sa dezbat o problema a colorimetrelor Hanna de la care lipseste tocmai nitratul. La chimia apei ar fi bine, nu?

O, da, acvariu de test normal. De asta va bazai pe voi, sa facem acvariul vostru de test Doar nu pe al meu

Glumesc, normal ca trebuie experimentat separat.

Teoretic nu e mare lucru. O plasa din fier care sa nu contina metale toxice in aliaj (cupru, cadmiu, etc) va constitui suportul si va fi catodul, adica se va lega la minusul sursei de alimentare. Celalalt electrod, anodul va trebui facut dintr-un material inert. Ei folosesc titan. Eu ma gandeam la ceva mai ieftin, ce folosesc acuma la impamantarea apei: o bara din fibra de carbon, folosita la aeromodele. Este extrem de rezistenta, buna conducatoare de electricitate iar prin electroliza nu ar produce decat CO2, adica fassss, cat m-ar derenaja chestia asta.

Principiul e simplu. Curentul electric prin electroliza de la catod va ajuta depunerea sarurilor de Ca si Mg ce constituie aragonitul, scheletul dur al vietuitoarelor ce ne dor asa de tare. Avand acest ajutor nesperat si deci ne mai fiind nevoite sa isi consume din propria energie pentru a construi scheletul, pot folosi aceasta energie in alte scopuri mai nobile, cum ar fi sa se hraneasca sau sa creasca mai repede. Practic, au obtinut crestere la corali in ape poluate zdravan (hmmm, deci ar putea sa nu ne mai pese de NO3 si PO4???) si in ape in care incalzirea globala a ridicat asa de mult temperatura apei ca nici un coral nu mai putea creste (adica nu ne mai terebe nici chiller sau ventilatoare??? ce mama naibii e vrajitoria asta???). Eu nu as spera asa departe. M-as multumi cu 5 times faster grow ...

Spilul: ca normal e un spil. Nu povesteteste nimenea ce tensiune, dar mai ales ce curent au folosit. Arunca doar o soparlita de genul ca efectele au fost mult imbunatatite cand curentul folosit nu a fost constant, ci s-au folosit pulsuri sau variatii de current, etc.

Ideea le-a venit de la studiile de electroliza in apa de mare, dar mai ales studiind recifele de corali aparute foarte rapid pe epavele din fier aruncate in mare. Acesta este un fapt constatat si demonstrate incat acum taie vagoane si avioane, pe care le arunca in ocean ca support de recif. Ce treaba are curentul electric cu epava si baba cu mitraliera? Pai are, pentru ca au putut masura curenti mici si fluctuanti pe suprafata metalica a epavelor, in special datorati proceselor REDOX (oxidarea fierului si reducerea altor specii prezente in apa sarata)

Deci???

Ne bagam? Are cineva curajul ???

http://en.wikipedia.org/wiki/Biorock

Nu, nu cititi tot articolul, hai ca va scot doar un citat:

Biorock accelerates growth on coral reefs by as much as fivefold and increases coral survival.[citation needed]

Ma gandesc doar la necesitatea citarii, Ar fi frumos sa ajutam Wiki, nu?

Ma obsedeaza de cativa ani ideea si nu imi dau seama de ce nimeni nu o aplica in acvaristica. Perfect! Acuma sper sa nu puteti nici voi sa mai dormiti linistiti!

Cum iti spuneam si pe pm, de mult, de cand am mai discutat de ideea ta, ma manaca tare de tot sa fac un astfel de sistem. Am culturile functionale de nanochloropsis, rotiferi si copepozi, dar mentenanta lor ma doboara. Simt cu adevarat nevoia automatizarii lui. Citind topicul tau pe indelete, as face schemele un pic diferit. Iata la ce ma gandesc:

- obligatoriu, asa cum ai zis, as merge pe varianta cu cel putin 2 sisteme complete in parallel. Ba chiar cu 3. Si nu neaparat din cauza problemei productivitatii, ci mai ales din cauza posibilitatii crash-ului culturilor. Patesc cateodatata asta, de ex. daca nu curat culturile o bucata de timp.

- nu as merge pe prostia aia de dip valve sau cum s-o chema ea. Pur si simplu as pune sifonul ala curbat la toate compartimentele. As doza la un moment dat apa sarata in primul reactor, cand acesta se umple peste o limita, sifoneaza o cantitate de fito in al doilea. Al doilea va sifona in al treilea si ultimul in bazin. In felul asta as fi mai linistit ca nici unul nu se umple sau se goleste diferit de celelalte si imi scuteste stresul datului pe afara sau a golitului (si deci pierderii uneia dintre culturi). Trebuie doar sa vedem unde trebuie amplasata intrarea de apa sarata si unde trebuie sa fie plasat tubul curbat de sifonare. Ne gandim la asta.

- hranitul fito se face cel mai eficient cu solutie Guillard f/2 modificata, adica cu formula Guillard la jumatate din concentratie, din care s-a eliminat siliciul (de teama dezvoltarii diatomelor).

http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=3&ved=0CEIQFjAC&url=http%3A%2F%2Fwww.nsm.buffalo.edu%2FBio%2Fburr%2FBURR%2520Cultures%2FF2%2520Media.pdf&ei=0dLqUtKoMMXmywOV8YKoCw&usg=AFQjCNEo880VkMMIA_bpRRSXTPFSl-BXhw

Dupa cum stii, solutia contine pe langa micro si macro nutrientii anorganici, si multe vitamine. Acest motiv ma face sa ma gandesc ca nu as amesteca-o cu apa sarata, ci as doza-o independent. Daca am adauga-o in apa sarata, iar aceasta ar sta mult timp (cateva zile, ca de fapt asta ne dorim, un cat mai low maintenance) exista riscul real al aparitiei acelor flocoane, de fapt colonii de bacterii si microorganisme ce pot contamina fito-cultura. Chiar si in concentratie mare, nediluata in apa sarata, exista acest risc, dar este mult mai mic. Ea vine sterilizata (filtrata pe 0.2 um, vezi modul de preparare) si daca o manipulezi corect, poate ramane asa. Mai ar fi posibilitatea sa filtram steril toata apa sarata in care am adaugat fertilizantul, dar e munca naibii, va povestesc daca vreti. Asta trebuie lamurit.

- nu as face solutia de apa sarata mai mare de 1.019. Cam asta e salinitatea pe care o recomanda toti pentru fito dar si pentru zoo. Daca tot ne punem problema sa scoatem apa din bazin pentru mentinerea bilantului de sare, putem calcula usor cata sare intra pentru ca sa stim cam ce volum trebuie scos. Dar aici voi face doua experimente:

1. Voi incerca sa folosesc chiar apa din bazin pentru a o adauga in reactorul de fito. Da, stiu, am citit zeci de articole, unde te sfatuieste clar sa nu folosesti apa din acvariu din cauza riscului enorm de contaminare si crash al culturilor. Marturisesc rusinat ca de zgarcit am folosit apa de la schimburile din bazin si nu am avut mari crash-uri. Nu recomand, evident la nimenea, dar am sa incerc. In acest caz, balansul de sare ar fi constant, deci ne doare undeva de a mai scoate apa din acvariu. Putem sa ne imaginam chiar si o dilutie cu apa de osmoza ca sa mentinem un 1.019 in toate cele 3 reactoare.

2. Mergem pe varianta recomandata de adaugare a solutiei curate de apa sarata de 1.019 si corectam salinitatea la schimburile saptamanale de apa. Dupa cate stiti, metoda Bailling simplificata elimina necesitatea scoaterii de apa dupa aditii, bazand-se pe faptul ca salinitatea poate fi corectata la schimburile regulate de apa. Ma obsedeaza rau ideea de a mai scoate apa din bazin si de a o pune unde? mai fac un vas de colectare si pentru asta? sau trag o scurgere la baie? Poate reusesc sa o elimin.

- as renunta complet la Artemie. In primul nanochloropsis, in al doilea rotiferi in al treilea copepozi. Oricum daca vrei artemie, iti recomand 4 compartimente. Nu as amesteca voit nicodata colturile de roti si cope. Hrana normala a copepozilor, pe langa fitoplancton sunt tada!!! ROTIFERII. Din proprie experienta va spun ca o cultura de rotiferi contaminata din gresala cu copepozi va deveni in scurt timp o cultura de copepozi . Asa ca mai degraba, atat cultura de rotiferi cat si cea de copepozi as alimenta-o separat cu fito si as arunca-o separat in bazin. Ne gandim!

- oricum toate culturile ar fi indicat sa se verse in refugiul cu chaetomorpha daca exista sau ceva asemanator. Nu doar fito si rotiferii + copepozii sunt importanti. Daca hraniti intai refugiul, o sa observati foarte curand o explozie de amfipozi si miside in acest bazin, care, impreuna cu cei de mai sus vor constitui un cocktail yummmmy pentru recif.

Pareri?

Nu-i bai, mai bine mai tarziu decat nicioadata! Multam fain de idei! Am in continuare nevoie asa ca nu-i tarziu

Vand acvariu de 410 L complet

Dimensiunile acvariului: 102 x 72 x 56 CM (L x l x H).
Acvariul este din sticla de 10 MM cu toate laturile cantuite, masca neagra de 5 CM sus si jos.
Substrat Dennerle DeponitMix Proffesional, grosime 4 - 5 CM
Incalzire in substrat Dennerle Eco - Line Thermotronic 24 W
Ferplast CO2 Energy Mixer
TOATE PLANTELE DIN ACVARIU SUNT BONUS.

Poza:

http://i1005.photobucket.com/albums/af178/Benucel/DSCN0569.jpg



PRET: 800 RON

Pesti: Scalari albastri - 37 RON/buc (sunt 10 bucati)

Ma puteti contacta la telefon: 0723.653.213

Gata! Se reduc din nou endlerii! De data asta oferta e de nerefuzat!!!

2,5 RON bucata sau 4 RON perechea!

Avem destui. Te asteptam!

Suuuuper oferta! Reducere de vara. Se ieftinesc endlerii.

Astfel: 3.5 RON bucata sau 6 RON perechea.

Hai fratilor, ca acu cativa ani ar fi fost bataie !!!