Daca poate cineva sa indentifice specia de midie din poza i as ramane recunoscator!

Este culeasa din apele noastre bucurestene, am vazut si in dambovita, lacul mori, harastrau etc.

poza:




Uploaded with ImageShack.us

Multumesc anticipat!

am reusit sa indentific specia:

Dreissenia polymorpha, se pare ca este inclusa printre primele 100 „cele mai daunatoare” specii ivazive din lume.

Biologie
In apele interioare, poate fi regasita in lacuri, canale usor curgatoare, rauri, fluvii, etc., bogate in fitoplancton. Rezista in ape cu salinitate ridicata, temperaturi ale apei de pana la 29 gr.C si curenti de apa sub 2 m/sec. Este singura scoica de apa dulce, care ca si midiile, cu ajutorul unor fibre f. rezistente (bissus) se fixeaza pe pietre, tulpini de salcii sau de trestii, diguri, debarcadere, poduri, conducte, etc., pana la adancimi intre 1,8 – 10,0 m. Adesea se fixeaza si pe corpuri plutitoare ca: lemne, barci, nave. Fiind o specie filtratoare, se hraneste pe seama particulelor organice si elementele planctonice din masa apei, determinand un transfer de nutrienti din masa apei spre substratul ei, prin intermediul excrementelor. Intra deci in competitie cu toate organismele care se hranesc cu plancton, eliminand din biocenoza alte specii de scoici prin excludere competitiva.
Ajunge la maturitate sexuala in primul an de viata, cand la 20 gr.C ovulele (aprox. 1,5 mil./femela/an) si spermatozoizii sunt eliminati in apa unde are loc fecundatia. Rezulta o forma larvara planctonica care pluteste in masa apei 1-5 saptamani. Rata de supravietuire a larvelor, care vor ajunge sa se fixeze pe un substrat adecvat nu depaseste 1% , iar durata medie de viata a scoicii adulte este de 3-5 ani, in anumite conditii putand trai pana la 19 ani.



Uploaded with ImageShack.us

Scoicile zebra(Zebra mussels sau Dreissenia polymorpha) filtreaza o mare gama de particule dar selecteaza numai alge si zooplankton de dimensiunea 15-400 microni. Larvelel scoicilor acestea se hranesc cu bacterii.

Reproducerea:

Scoicile zebra au sexe separate, cu un raport de 1 la1. Fertilizarea este externa. Depunerea sincronizata a oualelor se petrece la scoici cu dimensiuni de peste 8 mm (la femele in anul doi) si e influentata de temperaturile acvatice. O femela matura poate produce un million de oua pe an. Depunerea incepe la o temperatura de 12-15 grade si e optima la 14-16 grade sau 18-20 de grade (conform altor surse). Poate dura o perioada de 3 la 5 luni. In ecosisteme naturale oogeneza se petrece toamna, ouale se dezvolta pana la depunere si feritilizarea primnavara. In zonele cu apa calda sau cu regim termal modificat reproducerea se petrece pe tot parcursul anului. Ouale sunt depuse de femela si feritilizate de mascul. Peste 40000 de oua pot fi duepuse intrun ciclu reproductive si pana la un million in sezonul de depunere.

Stilul de viata:

Ouale fertilizate se transforma in trocofori cand eclozeaza (40-60 microni in 1-2 zile) si care devin veligeri planctonici care inoata liber intr-o zi. Acestia se dezvolta de la o forma de “d” pan la o morfologie umbonala si raman palnctonici 4 saptamani. Temperatura optima pentru larve este de 20 la 22 grade. Larvele se disperseaza fiind carate pasiv de curentul de apa. Larvele se dezvolta in stadiul juvenil cand ajung la 350 microni si se stabilesc pe fund unde se tarasc cu ajutorul unui picior, cautand un substrat adecvat.
Apoi se ataseaza la substrate printrun bisus, un manunchi de fire produse de un organ extern de langa picior. Pot sa se maturizeze intrun an de vita in conditii optime dar mai degraba ajung la maturitate in doi ani. Odata atasate, durata de viata a speciei D. polymorpha e variabila, intre 3 si 9 ani. Scoicile adulte se pot detasa voluntary si se pot misca prin substrat pentru a cauta locatii alternative.

Taxonomie: Dreissena polymorpha (Pallas, 1771)



Sinonime: Mytilus hagenii, Mytilus polymorpha Pallas 1771, Mytilus polymorphus (Pallas), Tichogonia chemnitzii (Rossm.)

Nume commune: Dreiecksmuschel (German-Germany), Dreikantmuschel (German-Germany), dreisena (Lithuanian-Lithuania), Eurasian zebra mussel (English), moule zebra (French), racicznica zmienna (Poland), Schafklaumuschel (German-Germany), svitraina gliemene (Latvian-Latvia), tavaline ehk muutlik rändkarp (Estonian-Estonia), vaeltajasimpukka (Finnish-Finland), vandremusling (Danish-Denmark), vandringsmussla (Swedish-Sweden), wandering mussel (English), Wandermuschel (German-Germany, Austria), zebra mussel (English), zebra mussel (Swedish-Sweden), Zebramuschel (German-Germany), Zebra-Muschel (German)




Organism: molusca



Descriere:



Cochilia speciei D. polymorpha este triunghiulara (are o inaltime aproximativa de 40-60% din lungime) sau triagonala cu varf al prinderii carapacei foarte ascutit (umbo). Marimea amxima a speciei poate fi de 5 cm desi indivizii arareori depasesc 4 cm. Modelul proeminent cu dungi inchise si deschise la culoare a cochilieie este caracteristica cea mai evidenta a speciei. Partea exterioara a cochiliei (periostracum) este deobicei lustruita, de culoare maronie deschis, cu o serie de dungi late, intunecate dispuse transversal care pot fi intinse sau in zigzag.



Midia se prinde de suprafetele dure prin fire bisale care sunt secretate de o glanda posterioara piciorului. Firele bisale ies dintre valve printr-un nod de-a lungul marginii posterioare. Modul de agatare bisal diferentiaza midia zebra de alte bi-valvare de aceaeasi dimensiune sau mai mari din apele curgatoare ale Americii de Nord.


Apare in: habitate estuare, lacuri, zone urbane, cursuri de apa


Descrierea Habitatului



Larvele de midi sunt planctonice timp de 2-4 saptamani, dupa ce trec de faza juvenila in care se ataseaza de substraturi cu fire bisale. Desi juvenilii prefera un substrat tare sau stancos, se cunoaste faptul ca se ataseaza de vegetatie. Acolo unde lipsesc suparafetele dure, cum ar fi noroiul sau nisipul, midiile zebra se prind de orice substrat stabil din coloana acvatica sau din bentos, inclusiv roca, macrofiti, suprafete artificiale (ciment, otel, franghie), crabi, scoici si chiar unii de altii, formand colonii dense numite druse.



Adultii au probleme in a ramane atasati cand viteza apei depaseste doi metrii pe secunda. Stabilitatea pe termen lung a substratului afecteaza densitatea populatiei si distributia pe varste in aceste substrate. Populatiile fixate pe plante sunt de asemena dominat de midii mai mici de un an, comparativ cu populatiile bentice; pe masura ce coloniile de midii cresc ele scufunda macrofitii de care se prind.


In zona unde au aparut midiile zebra colonizeaza suprafata apelor statute, curgatoare, zona litorala a suprafetelor de apa fara iesire al mare, estuarele, lagunele de coasta, si habitatele cu fund tare sau moale. In zona ocupata invaziv ele prefera suprafetele dure pentru atasare. Tolereaza temperaturi de la -20 la +40 grade, dar tempertura optima este de 18-20 grade. Tolereaza apele cu salinitate crescuta pana la 7 pt. Sunt totusi extrem de sensibile la fluctuatiile in salinitate. In nordul Golfului Mexic, unde fluctuatiile de nivel nu sunt foarte mari, midiile zebra invadeaza zonele cu salinitate de pana la 12 pt, dar nu sunt capabile sa suporte o salinitate mai mare pe termen lung. Midiile zebra prefera apele cu temperaturi moderat productive (mesotrofe) care apar de la mal pana la adancimi de 12 metrii in zonele salcii ale marii si pana la 60 de metrii adancime in lacuri. Tolereaza continut redus de oxigen timp de mai multe zile si supravietuiesc in afara apei in conditii de umezeala si racoare pana la trei saptamani. Midiile zebra sunt abundente in apele cu duritate crescuta (30-50mg Ca L-1) dar apar in apa cu concentratiide Ca mai scazute de 12 mg Ca L-1.

o poza cu colonie de midii, se vad puncte micute albe care inoata fiind larvele.
In locul lipsa se vad fibrele ramase de la midiile care au fost scoasa din colonie.
Acvariu este un experiment, sta cu lumina aprinsa 24/24 ore.....



Uploaded with ImageShack.us

Le dai ceva special de mancare?

bamse_il wrote:Le dai ceva special de mancare?

apa verde

Interesant, am citit si eu pe wikipedia despre ele - dar la cat de invaziva este descrisa specia si cum acopera toate suprafetele posibile, probabil iti vor umple acvariul complet
Ce vei face atunci ?

Greu de realizat un astfel de scenariu intr un acvariu, desi mi as dori.
Totusi nu putem compara natura cu un bazin......daca ai citit despre ele stii ca in primele stadii de viata sunt practic ca purici de balta.
Intr un acvariu de 60 litri cu peste 50 midii mature(nr masculi/femele aproximativ egal, daca pui un singur guppy nu mai vezi nici un astfel de larva!!!
Ti o spun din experienta!!!!

Mai ales la un astfel de procentaj de nr. midii cu litraj, intr un acvariu fara alte vietati se fecundeaza doar cateva oua.(20-30 ochiometric)

Pe acest site se poate afla toata anatomia si fiziologia.
Pe sagetile din dreapta sus se dau paginile.

http://el.erdc.usace.army.mil/zebra/zmis/zmishelp4/life_cycle.htm