Interviu cu Heiko Bleher

 Interviu realizat de Alex Veres
Reproducerea permisa numai cu acordul scris al autorului.
traducere: stafanp
 


Chris Lukhaup


Heiko Bleher…incerc sa-mi aduc aminte cand am auzit prima data acest nume…Si imi amintesc deodata ca am citit despre expeditiile tale din toata lumea, in revistele “Tropical Fish Hobbyist” din anii 80.  Aveam un bun prieten, biolog, roman, ce obisnuia sa scrie in aceeasi revista, despre fauna din raurile noastre. Mi-a imprumutat cateva copii ale revistei, care era destul de greu de gasit in perioada respective…Pe atunci erau carti, reviste si povesti – multe povesti incredibile legate de expeditii facute in toate colturile Pamantului.

Mai apoi Romania, Bucuresti, 2008, Muzeul de istorie naturala Grigore Antipa, Heiko Bleher…pentru mine asta a fost alt punct de reper. Dupa asta, alte carti, alte povesti, din nou multe expeditii, multe alte locuri. Alti cativa ani au trecut si Facebook plus alti cativa prieteni comuni ne-au dat sansa sa ne intalnim virtual..

 
Alex Veres together with Heiko Bleher in Dublin


1.  Alex: Unii oameni spun ca esti un exploratory modern, altii vorbesc despre un vanator de pesti, altii spun ca esti un specialist in biotopuri cu o experienta grozava in prinderea, cresterea si inmultirea discusilor. Eu cred ca inca mentii viu visul din copilarie. Pentru oamenii ce vor citi acest interviu cel mai important lucru este sa stie cum te-ai descrie tu?

 

Heiko: Ca un om simplu si muncitor, care iubeste ceea ce face si care a avut sansa sa se nasca intr-o familie de pioneri a acvaristicii moderne. O familie ce a pus baza pentru ceea ce a devenit cel mai frumos si educativ hobby de pe pamant. Atat bunicul (din partea mamei) Adolf Kiel cat si mama, Amanda Flora Gilda Bleher, au fost cercetatori, exploratory si descoperitori, pe care i-am mostenit doar eu din toata familia si sunt capabil sa duc mai departe munca lor de pionerat, in toate continentele si toate habitatele acvatice din lume…


2. Alex: Continuand traditia din familie de a explora, a face colectari si distribuind vietati acvatice in toata lumea, oamenii cred despre tine ca nu esti un cautator de plante…Nu multi stiu faptul ca tu ai descoperit plante precum Echinodorus bleheri, Echinodorus Osiris, Alternanthera reineckii sau Cabomba furcata. Totusi, toti vorbesc despre pestii pe care i-ai descoperit. Cum de in loc sa urmaresti traditia familiei legata de plante (activitatea bunicului tau Adolf Kiel si mamei tale Amanda era in principal legata de plantele acvatice), tu esti dedicate mai mult pestilor?

Heiko: Da, principalul tel al bunicului si mamei mele era sa introduce plante acvatice, caci inainte de ei nu erau plante acvatice in hobby deloc. Dar iti amintesc faptul ca bunicul meu avea deja in anul 1900 cea mai mare institutie din lume cu plante de acvariu si pesti ornamentali, iar mama mea de asemenea a crescut, inmultit si distribuit pesti ornamentali in Europa. Ea a fost cea care a introdus neonii tetra in timpul si dupa cel de-al doilea razboi mondial. Nimeni n-a mai facut asta in Europa, doar Fred Cochu mai tarziu, cu Paramount Aquarium din New Jersey, USA. Iar cand mama s-a mutat in Brazilia si am deschis un angro cu plante de acvariu si pesti ornamentali la 40 km nord de Rio de Janeiro, inmulteam de asemenea pesti in compania noastra Lotus Osiris. Si cum sunt cel mai tanar din familie, mama mi-a spus de timpuriu ca vrea sa dea celor doi fii afacerea (caci cele doua fete nu erau interesate de afacere si s-au mutat devreme in Argentina si Noua Zeelanda) si a sugerat ca unul sa preia departamentul cu pesti si unul crescatoria de plante. Fratele meu, fiind mai mare a ales crescatoria de plante, caci era deja formata de catre mine si mama intre anii 1959 si 1962…Eu am vrut dintotdeauna sa invat cat mai mult posibil (de cand imi pot aminti eu, de la varsta de 4 ani in Africa, cu mama) si sa invat doar acele lucruri ce sunt utile pentru mine in viata si asta s-a intamplat la Universitatea din Florda de sud. Astfel am scris catre cele mai mari crescatorii de pesti ornamentali din Flora, pentru a lucra si castiga bani ca sa-mi pot plati studiile la universitate. M-am angajat si am inmultit pesti si crescut plante de acvariu la inceput pentru fermele de pesti Elsberry si mai apoi fermele de pesti Gulf. Am inceput dintotdeauna formandu-mi stocul de puiet. Lucram de la 5 AM pana la 5 PM, mergeam la universitate si invatam pentru 5 ore in fiecare noapte si am devenit in 2 ani cel mai bun crescator de pesti ornamentali din SUA – mi s-a spus – si au vrut sa ma tina acolo. Dar iubeam pestii deja atat de mult incat mi-am dat seama ca nu voi lucra niciodata pentru altcineva…

 


3. Alex: Esti foarte cunoscut pentru descrierile exacte ale biotopurilor, preocupare ce te-a condus dupa ani de experienta sa pornesti o noua tendinta in acvaristica: acvariul biotope. Acum 5 ani am facut un interviu cu Takashi Amano. Conceptul sau despre acvariile Nature a avut un mare effect acum multi ani in lumea acvaristicii si a dus la nasterea unei mari linii de asa numiti “aquascaperi”. In acelasi timp cred ca si acel tip de acvarii nature arata uimitor, dar nu e nicio “natura” in ele. Crezi ca acvariile trebuie setate pentru pesti sau pentru oameni?

Heiko: Alex, primul meu acvariu biotope corect l-am facut cand aveam 18 ani, un acvariu de 4000 de litri, vezi http://www.aquapress-bleher.com Presedintele Germaniei din acel timp mi-a dat o diploma, asadar nu e deloc o tendinta noua. Am facut primul acvariu biotope mare in Belgia, in 1981, unde am decorat conform unui anume biotope natural 30 de acvarii. Dup ace Takashi, ce cred ca ma respecta (si eu il respect pentru ce a facut), a inceput in 1990, am facut al doilea acvariu biotope foarte mare la Aqua-Expo in Belgia, 2001, cu 32 acvarii de dimensiuni pana la 4000 de litri; iar dupa asta, in fiecare an prin lume. In ultimul timp am facut workshopuri in timpul sutelor de conferinte, despre decorarea acvariilor biotope. Aquascape-ul, nascut din ideea lui (a lui Amano) este bazat pe decorarea acvariilor potrivit traditiei gradinilor Zen, dar plasate sub apa si din 2001 s-a impanzit in lume. Sunt numite acvarii “Nature” dar defapt nu au nimic de-a face cu natura. Toate, fara exceptie, sunt gradini subacvatice decorate si facute pentru om ca decoratorul sa se bat ape umar, sa-si arate mandru aranjamentul si/sau sa participe la competitiile anuale on-line. Din pacate aquascaperul are putine (sau nicio) cunostinte despre pesti si in 99% din cazuri nici nu cunosc pestii – decoreaza aproape tot timpul fara pesti. Si asta nu doar se departeaza de conceptual original al bunicului meu, de a avea un biotope in casa, dar este de asemenea un decor acvatic ce nu poate dura – decat daca cineva tunde aproape zilnic plantele, are grija zilnic de un acvariu asa numit natural, la fel cum trebuie sa am grija de un gradina Zen. Un acvariu asa decorat necesita asa multa ingrijire incat nu va rezista niciodata prea mult timp. Acvariul biotop, cu decorul folosit, este un acvariu ce rezista in timp, fara griji si cu putina munca, o parte autentica dintr-un habitat acvatic real, la care omul se poate relaxa si poate invata in fiecare zi – de 100 de ori mai bine decat orice televizor…


Acvariu biotop Heiko Bleher


4. Alex: Prima competitie internationala cu acvarii biotopc in Atena, Grecia, apoi Sankt Petersburg, in Octombrie trecut cu al lor Biotope Aquarium Contest. Toate acestea cu tine in prim-plan…Ce urmeaza? Crezi ca acest tip de aquascape, poate nu la fel de atractiv precum altele, ar putea cumva invinge aceasta apartenenta a crescatorilor de pesti din lume si cumva sa devine noul trend in acvaristica?

Heiko: Nu, primul a fost in Rusia, 2011 si din nou in 2012 (de doua ori, unul pentru acvariile biotope si unul pentru cele non-biotop – am fost invitat sa vorbesc si sa jurizez la amandoua). Cel din Atena a fost in octombrie anul trecut si da, a fost primul international. Alex, adevarul concept biotope a surclasat de departe conceptul “aquascape-ului” si acvariilor “nature”. Voi arata cateva statistici despre asta in Dublin. Este un prezent si mai mult un viitor – cu siguranta. Oamenii se indreapta, datorita distrugerii habitatelor acvatice naturale, rauri si lacuri ce seaca, spre a avea un mic biotop subacvatic acasa, deoarece in natura sunt pe sfarsite. Aceasta ajuta de asemenea la pastrarea pestilor, deja disparuti in natura datorita distrugerii habitatelor.



5. Alex: Un biotop este un lucru foarte complex. Vorbim despre amenintarile asupra habitatelor pestilor si din cand in cand despre influenta oamenilor asupra biotopurilor. Populatia indigena din Amazonia, caboclos, este afectata de asemenea, aceasta influenta lovind in mijlocul civilizatiei lor prin defrisari forestiere si distrugerea habitatelor. Mai vorbim despre biotopuri nemodificate in zona Amazoniana? Mai ai zone neatinse pe care intentionezi sa le cercetezi?

Heiko: In aceast an (in septembrie) voi calatori pana la ultimul afluent al Amazonului, ce nu l-am cercetat pana acum. Va fi ultimul pentru mine sa-i cataloghez pestii si apoi le am pe toate cercetate in cele peste 430 de expeditii doar in acea parte a lumii. Dar precum si in ultimul an, trebuie sa calatoresc 2500 de km cu o barca mica pentru a ajunge in acea zona. In fiecare an in ultimele decade, este din ce in ce mai greu sa ajung in zone neatinse din Amazon. Distrugerea avanseaza de cel putin 10 ori mai repede decat noi ….



6. Alex: In fiecare an descoperi ceva nou…specii noi de pesti, creveti, plante etc. Este mai greu acum sa descoperi comparand cu ani in urma? The anthropic activities are affected so much, the climate change is so severe as to render habitats almost sterile with respect to new species? A progresat stiinta atat de mult incat nu mai e nimic de descoperit?

Heiko: Precum am explicat mai devreme, mult mai greu si de fiecare data e mai costisitor sa ajungi la destinatiile mele indepartate. Trebuie sa calatoresc mai departe si mai departe in fiecare an. Din fericire cunosc fiecare punct “alb” pe aceasta planeta, acele putine locuri unde nimeni nu a fost (nici echipele National Geographic, GEO, sau Animal Planet, Discovery sau alte posture) sa faca cercetari acvatice. Si pentru ca eu sunt singurul de pe aceasta planeta care o face (cel putin din cate stiu eu), inca descopar specii in fiecare an. Doar in acele zone indepartate, neatinse, precum si in unele cascade greu accesibile (si sun acestea), pesteri adanci si zone indepartate si inalte montane cu lacuri isolate, este posibil sa gasim forme acvatice necunoscute. Foarte putini oameni de stiinta o fac in zilele noastre, sau pot sa o faca, din simplul motiv ca nu exista fonduri. Inafara experimentelor AND, ihtiologia este un slujba pe moarte…Guvernele nu au sau nu mai dau bani pentru asemenea cercetari.  



7.Alex: Acum mult timp ai fost declarat cel mai bun crescator de pesti tropicali din SUA. Sunt aproape sigur ca acum nu mai ai timp sa cresti speciile noi pe care le-ai descoperit. Chiar si asa, trebuie sa ai cateva reguli ce te-au condus sa ajungi asa de bun si sa ajungi in topul ierarhiei crescatorilor din lume. Ai cateva trucuri ce trebuie descoperite de catre crescatorii tineri, ceva reguli de urmat? Care sunt cateva dintre secretele tale ce ar putea transforma un crescator tanar intr-un crescator de success? Ce parametri incerci sa imiti din natura atunci cand incerci sa inmultesti niste pesti?

Heiko: Da, am mentionat mai sus. Vedeta “American Ornamental Fish Business”, Ross Socolof, a declarat asta official. Nu, acum (si de multi ani) nu mai am timp pentru inmultit, dar am crescatorii mei carora le dau de fiecare data descoperirile mele in fiecare an; ei de obicei le inmultesc si introduc in hobby. Am reusit sa fac asta cu peste 6000 de specii pe care acvaristii nu le-au vazut vii pana atunci (si cateva specii de plante de asemenea si mai tarziu si creveti).

Un crescator poate si va fi totdeauna de success daca:
1. Studiaza originea pestilor de inmultit (parametrii apei, perioada anuala si/sau zilnica de inmultire)
2. El/Ea trebuie sa munceasca serios, de exemplu depunatorii de oua (in principal tetra) trebuie urmariti in orele diminetii, foarte devreme cand majoritatea isi depun icrele; la fel si pentru pestii curcubeu.
3. Sa se asigure ca au cea mai buna hrana fie pentru proaspat eclozati/pui
4. Sa hraneasca puiii de 3-6 ori pe zi…sa schimbe apa atunci pestii le-o spun
5. Munca, munca, munca si “gandeste ca pestii”.  
 



8.Alex: Ai o lunga experienta in colaborarea cu reviste faimoase in lume. In trecut ai facut-o cu TFH din SUA, acum cu PFK din Marea Britanie. Ai creat de asemenea o revista foarte frumoasa, revistra trimestriala Aqua Geographia. Deci ai cea mai buna perspective de pe piata: publicist si scriitor. De ce PFK si nu Aqua GeƵgraphia?

Heiko: Pentru ca a trebuit sa opresc Aqua Geographia, deoarece suportul din partea industriei s-a terminat, desi pana acum este considerate cea mai buna facuta vreodata. Fac din ultimii trei ani, revista anuala numita Discusbook, original facuta pentru a aduce la cunostinta (anual) situatia din Amazon (urmarind al meu Bleher’s Discus volumul 1, ce spune totul despre Amazon pana la acea data si noutati despre Discus, Biotopuri, Loricariidae, distrugeri, taxonomie, descoperiri, plante, etc.). Scriu pentru PFK pentru ca mi-au cerut-o si platesc bine (ceea ce T.F.H. n-a facut-o). Dar scriu pentru multe alte reviste din lume, vezi lista de articole de pe website-ul meu www.aquapress-bleher.com . Pentru a face o revista trimestriala este necesara o munca enorma (cel putin pentru a o face precum am facut-o eu, nici macar National Geographic sau alta revista nu a pus atat de mult effort intr-o singura editie) si daca nu am suportul industriei , nu o mai pot face. Acum cu versiunile anuale, toata lumea o sustine. Pe de alta parte vreau sa termin cel putin 7 carti mari inainte sa plec, cart ice vor ramane nu doar pentru acum dar pentru generatiile viitoare sper. Voi face acele carti pentru ca oamenii pot invata din ele (precum ale mele carti Bleher’s Discus si toate scrierile mele ce sunt intotdeauna informative si nestatornice intr-o anumita perioada de timp si poate mai pretuite in viitor decat acum).

Heiko Bleher Discus



9. Alex: Pentru unii, regale raului Amazon este pirarucu, cunoscut si ca arapaima. Pentru noi, poate fi doar discusul. Un interviu cu Heiko Bleher si nici o singura intrebare despre rege…nimeni ma va ierta. Ce discus dintre toti pe care i-ai capturat de-a lungul anilor il consider mai frumos pentru un acvariu?

Heiko: Cel cu care am facut in sfarsit un tricou dedicate, cel pe care l-am gasit in lacul din bazinul Rio Ica la sfarsitul lui 1976/76, pe care un mare pictor rus l-a pictat, iar singura fotografie pe care o am nu e foarte buna, Hans-J. Mayland a facut-o. A fost primul cu adevarat Discus rosu (Red Discus) gasit vreodata iar  Schmidt-Focke l-a crescut si aproape toti discusii rosii gasiti acum in acvaristica provin de la acel peste. Pentru mine acesta este unul, daca nu cel mai frumos dintre regii Amazonului. Niciun discus facut de om nu poate concura cu acele culori naturale. Iubesc natura (neatinsa) din simplu motiv ca omul nu poate in a lui scurta viata sa atinga succesul pe care natura l-a avut in milioane (si sute de milioane) de ani – pentru a crea perfectiunea. Omul poate sa o fac doar mai rau si din pacate o face.

 
 

Language