Cu eductor nu ai acelasi efect. Una este sa concentrezi jetul de fluid, sa-l faci turbionar si alta este sa formezi un jet rotitor. Inelele au 19 mm grosime nu 50 dar asta nu conteaza având în vedere ca formeaza un corp comun. Pâlnia are efect de aducere gravitationala a peletelor la punctul de contact iar partea activa se afla la baza vârful conului. Cine are ochi de vazut pricepe.
Sincer sa fiu, am facut si teste legate de skimmare, exista un proiect în lucru si testare iar pana în momentul de fata va pot spune ca va schimba un pic punctele de vedere legate de folosirea diferitelor pompe pentru skimmere.

Poate dezvolti un pic ideea cu skimmarea, m-ai facut curios

Toate la timpul lor ca doar imi desfasor activitatea de hobbyst in folosul comunitatii
E aiurea sa stam de vorba fara prezentarea rezultatelor.

Eram doar curios de la ce idee ai plecat

Am plecat de la idee sustinuta de HBOT aici pe forum, avand in vedere ca am un CNC router si ceva resturi de material.....i-am dat bataie.
Deocamdata nu stiu cat va mai dura, va fi in functie de timpul meu liber disponibil. Tot ce pot sa spun pana in momentul de fata este ca are cateva mari avantaje:
-skimmeaza si o face bine
-nu "toaca apa" nedistrugand microfauna
-nu incalzeste apa, din contra, daca ai un spatiu in beci, pivnita si tragi aer de colo, vara vei avea nevoie de incalzitor uneori )
-consumul de energie este de sub 1/4 fata de un skimmer venturi
-costul de productie este de 1/4 din pretul unui skimmer venturi
-il poate construi orice betiv cu traforaj si o bucata de acrilic

Mai sunt dar va las sa le savurati cand va fi gata, functional

Shubi - sunt tare interesat de skimmer daca ar putea fi facut mic si 'hang on back' pentru ca tot ce am vazut pana acum sunt uriase si pentru sump.

Deocamdata folosesc un Deltec MCE300 care nu este foarte zgomotos, este HOB, dar trebuie curatat la 2-3 zile caci din felul in care e construit, se murdareste foarte repede gatul si nu mai colecteaza lichid - sentimentul fiind ca jegul incepe sa se depuna pe cilindri respectivi din el in loc sa se adune in cupa.

Spor

Vei fi surprins cat de mic poate fi.
Sigurul impediment pe care l-am gasit pana in momentul de fata este zgomotul facut de catre pompa de aer, un compresor ar fi ideal pentru cineva care sta la casa.
Si mai interesant ar fi o butelie de oxigen pentru cineva care are unde sa o pozitioneze.
La eliberare gazul se raceste cu efecte benefice, chiar terapeutice asupra apei sarate

Deci e un skimmer cu piatra de aer sa inteleg? Si fara pompa?
Deschide si tu un topic si da mai multe detalii, sint multi interesati

Putintica rabdare domnu` Kiru, trebuiesc efectuate teste, modificar, teste.
O sti mai bine ca doar esti DIY Master-ul nostru.
Daca va fi de competitie va fi prezentat cu lux de amanunte asa cum am prezentat si palnia de mai sus, daca nu...ce sens are ?

Shubi eu nu mai modific nimic!!!! Ori mi-o iau, ori incep sa dau...

Simt ca actiunea devine interesanta pe forum.

Eu am avut skimarea cea mai buna cu junghiul chinezesc pe piatra de aer (OceanFree SlimSkim) la care am pus o piatra de lemn mai mare decat cea originala si o pompa de 100 LPH. Am observat ca daca nu curat skimmerul la saptamana nu se opreste din colectat skimmat si productia ramane constanta. Si nu m-ar mira daca inlatura DOC pe care skimmerele cu pompa de apa nu le inlatura (nu am vazut in viata mea un skimmat lichid atat de gros si urat mirositor).
De curand am cumparat o pompa de aer de 120LPHx2 si am dat la maxim ambele iesiri in skimmer sa testez efectul inhibitor al unei cantitati prea mari de aer in raport cu apa din corpul skimmerului. Am umplut cupa in vreo doua minute - skimmat umed. E posibil ca acel efect sa se aplice doar la skimmerele pe baza de venturi unde mai mult aer inseamna mai putina apa impinsa prin pompa?

Mi se pare trist ca un skimmer chinezesc de 15 lire e mai eficient decat un skimmer Tunze 9002, tehnologie germana, hand made care costa 90.

Am gasit ca pompa de aer de la Marina este decent de silentioasa. La fel si pompa de aer vanduta de TMC (nu stiu ce brand e de fapt, TMC de obicei rebranduieste alte branduri sub licenta).

Toate cele de mai sus zise, tot ma gandesc serios la un Beckett made in Bucharest pentru urmatorul acvariu, cel cu sump.

PS. sa inteleg ca daca am circulatie pe baza de pompa de aer la acvariul pe care il tin afara, apa va fi mai calda decat temperatura de afara din cauza ca barbotez aer cald din casa?

HBOT wrote:Shubi eu nu mai modific nimic!!!! Ori mi-o iau, ori incep sa dau...

Asta e dilema cainelui ... nu va zic mai multe, ca avem si doamne pe forum.

um02122 wrote:Simt ca actiunea devine interesanta pe forum...

Nu te mira, a trecut vara... lumea incepe sa se adune de prin concedii, se face "curatenia de toamna"... se pun la cale proiecte si planuri.

um02122 wrote:Eu am avut skimarea cea mai buna ...

Experienta mea, legata de skimmere, e destul de redusa... totusi, ca simple observatii:

* Am avut Tunze 9011 ... indiferent de reglaj, indiferent de intervalul dintre 2 curatiri, se comporta la fel: o juma' de cupa de boratura (neagra) / saptamanal.
* Acum am Beckett (Dragos), cuplat cu o pompa JebaoDC9000.

- pot sa reglez cantitatea de apa din skimmer -> nivelul de la care urca spuma -> felul skimmarii (umed sau uscat).
- am lasat aerul sa intre "la maxim", toate reglajele de pana acum facandu-se doar din jocul volumelor de apa.
- la skimmare umeda, cupa se poate umple instantaneu... sau la cateva ore... sau zile. Depinzand de nivelul pana la care lasi apa sa urce in corpul skimmerului.
- la skimmare uscata, apa este la nivelul de jos (robinetul de apa = deschis maxim) -> spuma bolboroseste inauntru, si cateva zile la rand... incet-incet, in gatul cupei apare o chestie ingrozitoare... boratura colectata este neagra si miroase ca un mort uitat in dulap.


Din tot ce-am vorbit cu baietii, ideal este sa lasi o skimmare mai umeda...

Koala wrote:miroase ca un mort uitat in dulap.

Da' tu de unde stii cum miroase mortu din dulap? Ai ceva schelete p'acolo?

Dragii mosului hai sa clarificam un pic conceptele, ca se pare ca nu stim de la ce plecam.

um02122 wrote:
E posibil ca acel efect sa se aplice doar la skimmerele pe baza de venturi unde mai mult aer inseamna mai putina apa impinsa prin pompa?

Nu, cu cat ai o presiune (si implicit o viteza) mai mare cu atat ai mai mult aer. O presiune (implicit viteza) mai mare inseamna si un debit mai mare.

Efectul se aplica la toate skimmerele, indiferent cum se face amestecul de apa cu aer. Este demonstrata matematic in cartea de
care v-am tot povestit, "Aquatic Systems Engineering: devices and how they function" de P.R. Escobal. Daca imi aduc aminte bine,
acolo se demonstreaza ca raportul optim intre aer si apa este de 17% aer si 83% apa din debitul care trece prin skimmer, o cantitate
mai mare de aer nu are efecte pozitive, iar o cantitate prea mare poate avea chiar efecte negative (bulele de aer au tendinta de a se
contopi formand bule cu diametru mai mare care nu mai ajuta skimmarea). Deci problema aici se desparte in doua: raportul aer/apa
si dimensiunea bulelor de aer.

In cazul tau Andrei, marirea debitului de aer are ca efect secundar si marirea debitului de apa prin skimmer, din cate imi dau eu seama
skimmerul "misca" apa cu ajutorul aerului, nu ai o pompa separata care sa miste apa. Pe de alta parte faptul ca ai o pompa de aer mai
mare nu inseamna automat ca ai mult mai mult aer, poti sa ai mult mai mult aer daca mai adaugi inca o piatra de aer, daca la o singura
piatra de aer folosesti doua pompe de aer cu debite diferite debitul de aer prin piatra de aer nu se modifica proportional cu raportul dintre
debitele celor doua pompe de aer decat daca si presiunea celor doua pompe de aer e substantial diferita, ori nu este cazul, pompele de aer
pe care le folosim nu sint pompe de presiune, caz in care debitul de aer prin piatra nu difera substantial. Din punctul meu de vedere nu ai
un debit mult mai mare de aer. Ca sa te convingi ca este asa poti sa faci un mic experiment: cu o piatra de aer alimentata succesiv de cele
doua pompe de aer poti sa umfli un balon si sa cronometrezi timpul in care balonul ajunge la aceeasi dimensiune, iar pentru a fi mai aproape
de adevar acest experiment ar trebui sa umfli balonul sub apa, apa opune o anumita presiune intr-un anumit punct. Foarte probabil vei
constata ca timpul de umplere al balonului nu este mult diferit in cele doua cazuri.

Cazul lui HBOT este unul putin diferit pentru ca vrea sa foloseasca aer (oxigen) comprimat, caz in care printr-o piatra poate avea un debit mai mare
de aer decat daca ar folosi o pompa de aer obisnuita, indiferent de debitul acelei pompe.

Acum, trecand la partea de skimmere, discutiile astea le-am mai purtat si voi recapitula putin afirmatiile pe care le fac:

- important este raportul aer/apa, cu cat mai aproape de raportul 17/83 cu atat mai bine, un raport mai mare pina intr-o anumita valoare
inseamna consum inutil de energie pentru ca skimmerul nu va lucra mai bine, un raport mult mai mare va reduce eficienta skimmarii,
la fel si un raport mai mic

- dimensiunea bulelor de aer este importanta, cu cat sint mai mici in diametru cu atat skimmeaza mai bine, pentru ca mai multe bule mici
au o suprafata de contact mai mare decat o bula mare care are acelasi volum ca al bulelor mici adunate (1000 de bule cu diametrul
de 0,1 mm au acelasi volum ca si 1 bula cu diametrul de 1 mm dar au o suprafata de 10 ori mai mare) vedeti aici:
http://www.reefkeeping.com/issues/2006-08/rhf/index.php

- timpul de contact al bulelor cu apa, cu cat acest timp este mai mare cu atat skimmarea este mai performanta, dar nici un timp
prea lung nu este de preferat (aici trebuie sa mai studiez putin ca sa va dau si niste exemple concrete)

- niciun tip de skimmer nu poate sa scoata tot din apa, eficienta skimmelor performante se duce undeva in jur de 30-35%, deci la un moment dat
nu se poate vorbi de fenomenul de supra skimmare, pentru ca in toate cazurile se ajunge la aceeasi rezultat, din apa nu se poate scoate mai mult
chiar daca maresti skimmerul, sigur ca se poate micsora timpul in care skimmerul scoate ce este de scos din apa dar asta este irelevant, daca spre
exemplu un skimmer de doua ori mai mare scoate din apa aceeasi cantitate de TOC intr-un timp de doua ori mai mic, atata timp cat perioada de
skimmare nu permite niciunuia din cele doua skimmere sa se acumuleze TOC odata cu hranirea, un articol foarte interesant gasiti aici:
http://www.advancedaquarist.com/2010/1/aafeature

- important este si consumul de energie raportat la eficienta skimmerului dar si raportat la costuri de investitie, spatiu ocupat, usurinta in exploatare,
zgomotul etc.

Si daca am ajuns la acest punct, cred ca e bine sa exemplificam plusurile si minusurile diferitelor tipuri de skimmere si clasificarea lor.

Clasificarea skimmerelor este urmatoarea:

- dupa tipul in care circula apa
1. Co-current flow (bulele sint transportate in aceeasi directie cu apa)
2. Counter-current flow (bulele sint transportate in directie opusa apei)

- dupa metoda de introducere a aerului
1. Cu pietre de aer si pompe de aer
2. Venturi
3. Pompe cu aspiratie (pin-wheel, mesh-wheel, needle-wheel)
4. Downdraft (apa este injectata cu presiune intr-o coloana cu bioballsuri sau materiale asemanatoare) - patentata in US
5. Spray induction - patentata in US

Plusuri si minusuri:

1. Piatra de aer
- plusuri - sint ieftine si foarte eficiente, nu sint zgomotoase atata timp cat pompa de aer nu e zgomotoasa;
- minusuri - nu sint adecvate pentru sisteme mari, sint in general foarte inalte, o inaltime minima ar fi de 70 cm,
pietrele de aer trebuie schimbate des, trebuie ajustate des

2. Venturi
- plusuri - design simplu si eficient (skimmerul Beckett este o combinatie de skimmer downdraft cu venturi, injectorul Beckett
fiind un device venturi)
- minusuri - necesita pompe destul de puternice, au nevoie de intretinere/curatare regulata (vezi injectorul Beckett)

3. Pompe cu aspiratie
- plusuri - sint mai compacte si mai putin inalte, pompele sint de putere mai mica si destul de eficiente
- minusuri - "toaca" apa, sint limitate la un anumit debit de aer, inferior fata de celelalte, nivelul de apa pentru cele insump
este limitat, altfel nu mai lucreaza

4. Downdraft
- plusuri - foarte eficiente si relativ simple, se preteaza si pentru sisteme mari si foarte mari
- minusuri - tehnologie patentata, pompe de putere mare cu un consum mare

5. Spray induction
- plusuri - compacte si eficiente datorita sistemului de a injecta aerul, care practic nu este o injectare, apa intra cu
presiune printr-un device de tip spray si antreneaza si aerul pe care il amesteca cu apa (ca si cum ati spraya apa
cu presiune intr-o galeata)
- minusuri - tehnologie patentata (nu stiu sa existe vreun DIY skimmer de acest fel), pompa puternica si de debit si
de presiune


Mai departe fiecare ramane sa hotarasca care din plusuri si minuri sint ok. Nu in ultimul rand, pentru un skimmer DIY
nu trebuie uitate principiile enuntate mai sus:
- bule cat mai fine si un raport aer/apa adecvat (~17/83)
- timp de contact suficient de mare

Plecand de la aceste doua principii puteti sa va apucati sa construit skimmere
Si astept cat mai multe variante pe care sa le discutam.

Bibliografie (obligatorie dupa parerea mea):

http://www.reefkeeping.com/issues/2006-08/rhf/index.php
http://www.reefkeeping.com/issues/2002-03/fm/index.php
http://www.reefkeeping.com/issues/2002-06/fm/feature/index.php
http://en.wikipedia.org/wiki/Protein_skimmer
http://www.advancedaquarist.com/2010/1/aafeature
http://ozreef.org/library/articles/reef_aquarium_with_skimmer_simulator.html

Pentru cine vrea sa se documenteze mai in amanunt recomand cartea lui Escobal editia a doua din 2000,
"Aquatic Systems Engineering: devices and how they function".

http://www.amazon.com/Aquatic-Systems-Engineering-Devices-Function/dp/1888381108

O zi buna,
Dragos

P.S. sa inceapa dezbaterea

Ne-ai omorat, ca sa zic ashea!

Pai de ce 'profesore'?

um02122 wrote:...

PS. sa inteleg ca daca am circulatie pe baza de pompa de aer la acvariul pe care il tin afara, apa va fi mai calda decat temperatura de afara din cauza ca barbotez aer cald din casa?

Este posibil ca acest efect sa fie modest datorita volumului mic de aer pompat: 120lph. Dar este simplu de masurat si vazut daca apar diferente. Desigur ca importanta este si diferenta de temperatura dintre acestea. Probabil ca pompa skimerului, care baga apa in skimer, incalzeste mai mult decit acest aer. La un skimer de tip baraj, nu ai o pompa care sa bage apa in skimer, aceasta intra gravitational, ori acest lucru inseamna economie la curent si scaderea temperaturii in acvariu, deoarece pompa care asigura functionarea skimerului, oricit de performanta ar fi, pe linga consumul continuu de curent, incalzeste apa acvariului destul de serios, ceea ce vara poate duce la necesitatea racirii, care si asta costa.

Daca se foloseste o pompa de aer care trage aerul dintr-o pivnita de exemplu, posibil ca sa aiba un usor efect de racire, dar neglijabil, dar oricum dispare efectul de incalzire si oricum temperatura aerului introdusa este constanta pe toata durata anului. Daca insa se foloseste un compresor, acesta stocheaza aer comprimat la o presiune mare, pe care o elibereaza treptat cu ajutorul unui reducator de presiune care sa asigure debitul constant de aer si functionarea intermitenta a compresorului, decomprimind aerul stocat la presiune, acesta poate ajunge la temperaturi negative. Desigur ca acest fenomen depinde de diferenta de presiune a aerului stocat fata de presiunea de lucru si de debit. Debite de citeva mii LPH sint destul de mari, adica prin destindere aerul poate ajunge la temperaturi mici, chiar negative. Daca se foloseste teava de PE de presiune, aerul ajunge rece in skimer, ori la debite mari efectul de racire nu mai este neglijabil.

Skimerele pe aer se pot folosi la orice sistem, mic sau mare, desigur configurate corespunzator. In magazinul de unde am luat piatra uscata aveau un singur skimer, pe aer dat de un compresor, cam de 2 m inaltime si 30 cm diametru, pentru toate bazinele. Cred ca aveau cam 20 t saramura.

Avantajul major al unui skimer care nu foloseste pompa de recirculare, consta tocmai in a scapa de aceasta din bazin, mai ales ca skimerele care injecteaza aerul consuma mult si implicit dau multa caldura bazinului.

Legat de randamentul skimerului lucrurile sint ceva mai complexe decit sint ele explicate pe forumuri. Oricum acest lucru este valabil pentru orice skimmer, nu numai pentru cele pe aer sau pe venturi. Randamentul lor catre 30-35% este atins in cazul unei skimari optime uscate, dar poate fi depasit, chiar cu multe procente in sus daca se trece pe o skimare uda. De regula insa nimeni nu discuta despre acest aspect deoarece este incetatenita ideea de a arunca skimatul, ceea ce obliga oarecum la o skimare uscata, pentru a nu dezechilibra salinitatea. Cu cit se modifica parametri skimarii, adica cu cit aceasta devina mai abundenta, uda, cu atit randamentul acesteia creste, dar asta iar nu inseamna ca ajunge la 100%, ci doar ca se poate sari bine de acest 35%, pe care il confera skimarea uscata a unui skimer performant. Skimarea uda insa obliga la metode de tratare a skimatului. Oricum acest aspect nu favorizeaza nici un tip de skimer, pentru ca si unul pe aer sau unul pe pompa de injectie poate fi reglat uscat sau foarte umed.

Singura problema pe care o vad eu cu skimarea pe aer consta in reglajul fin al acestora. Acest lucru nu este imposibil numai ca un nadelventil care sa permita la presiune o ajustare fina a debitului este scump, iar un robinet normal care se gaseste la orice magazin de acvaristica nu prea permite un reglaj foarte fin, daca vorbim de compresoare. Daca vorbim de pompe de aer, atunci ajunge si un robinet iar un astfel de skimer este extrem de ieftin. Adica un skimer pe aer poate fi foarte performant, dar atunci vorbim de randament mari si investitie pe masura: compresor, furtune de presiune, stocatoare etc., ceea ce face ca un astfel de skimer sa intre in categoria de lux, ca si investitie. Chiar si asa insa intretinerea este ieftina, deoarece energia de mobilizare a aerului conprimat este cu mult mai mica decit cea destinata apei, mai ales ca raportul aer/apa care trebuiesc mobilizate este undeva de 17/83. Adica indiferent de investitie (tipul compresorului sau pompei de aer), factura de curent este cu foarte mult mai mica, fara efectul de incalzire al apei.

Smecheria cu skimerele pe aer insa este alta! Desi poti sa folosesti robineti din aur, nu este neaparat nevoie. Adica aceste skimere chiar daca se regleaza mai greu cu un robinet de plastic, chiar daca o pompa de aer nu da un debit constant si aer rece ca un compresor, un astfel de skimmer este extrem de ieftin si functioneaza si asa cu un randament de peste 30%. De asemenea ar avea nevoie si de o inaltime maricica pentru a atinge un randament maxim, dar cine poate trai fara migrene ca skimerul lui nu are decit un randament de 30%, poate sa foloseasca si inaltimi mai mici de 70 cm Daca insa vrei sa mature cam tot ce exista pe piata, atunci investitiile initiale sint mari si skimerul trebuie sa aiba peste 70 cm.

Marele avantaj insa al unui skimer fara pompa de recirculare consta in alt aspect, probabil mai greu de sesizat sau de inteles. Un skimer cu pompa (indiferent de tipul pompei) trebuie sa aiba o pompa cu debit asemanator cu al recircularii, pentru a putea mentine acel randament de 35%. Degeaba ai un skimer bine gindit, care functioneaza cu o pompa de 5000l, cind recircularea ta este de 15000l. Adica un skimer cu o astfel de pompa greu iti da o flexibilitate de a te juca cu debitele de recirculare.

Daca de exemplu tu iti calculezi o recirculare de 3x la un bazin de 1000 de litri, care este suficienta pentru un habitat de caluti sa zicem, iti ajunge un skimer cu o pompa de 3000 de litri. Daca insa vrei sa schimbi si sa faci conditii unde iti trebuie o recirculare de 10x, atunci iti trebuiesc trei skimere de 3000l, pentru a te mentine in acest randament de 35%

Daca insa iti dimensionezi skimmerul la bazinul tau de o tona si folosesti forta gravitationala pentru a crea trecere prin skimer, pe linga faptul ca economisesti o pompa din acvariu, echivalenta recircularii, in camera skimerului debitul acestuia este egal cu debitul recircularii, adica indiferent cit de mult variezi recircularea, daca corpul skimerului este suficient de mare, isi pastreaza acelasi randament de 35% si la 3000lph si la 5000lph si la 10.000lph. Mai mult chiar daca miine vine unul care zice ca in urma calculelor facute pentru corali de adincime recircularea trebuie sa fie 20x, adica de 20.000lph, maresti recircularea fara sa mai umbli la skimer si vezi daca abereaza, ca multi de altfel pe forumuri, sau chiar are dreptate.

Ori acesta cred ca este principalul avantaj al unui astfel de skimer, de baraj sau gravitational. Mai mult tema de studiu se refera la conceperea unui skimer care sa nu mai foloseasca un spatiu in sump ci sa fie un overflowbox skimer, adica un skimer extrem de ingust si extrem de lung, strict de baraj si totusi sa functioneze. Si in plus trebuie sa fie obligatoriu paralelipipedic.

Dar toate la timpul lor. Cind va fi gata vom discuta si despre cum skimeaza sau cit costa in intretinere.

Pai si eu tot nu m-am lamurit daca ma lipesc la Dragos de un Beckett.

In plus o intrebare pentru Dragos: poti folosi ozon la skimmerul DIY facut de tine sau se duce naibii materialul?


Ca eu sunt acum atat de paranoic legat de infectiile bacteriene incat orice acvariu viitor cu volum peste 200L cu sump (adica greu de golit si dezinfectat si cu spatiu suficient) va avea obligatoriu 1.ozon si 2.filtrare UV. Succesiunea va fi reactor biopallete - uv filter - skimmer cu ozon. Asa o sa f.t si mama bacteriei care trece prin skimmer. Prefer sa torn bacterii din surse controlate cu mana mea decat sa mai am probleme cum am avut si am in Noemi's Reef (etapa 1 pierdut un clown si cinci Apogon parvulus, etapa 2 pierdut a doua pereche de Amblyeleotris latifasciata, plus o etapa zero cand am pierdut un Euphyllia glabrescens si orice BTA pe care am incercat sa-l introduc. Si in plus, se reduc sansele sa fac tot felul de boli care se transmit la om (gen fish TB). Cum zice americanul safety first.

http://www.advancedaquarist.com/2010/1/aafeature

Ai citit articolul lul de mai sus? Daca il citeai aveai niste raspunsuri, pe care eu le-am dat in postarea mea
precedenta dar care pe tine nu te intereseaza. Tu ai ramas calat pe proiectul tau, care este un proiect
atipic si pe care nu o sa il copieze nimeni. Nu prea exista acvaristi care sa aiba unde sa puna un compresor
ca sa il foloseasca pentru skimmer. Cu pompe de aer obisnuite nu vei reusi ce vrei tu sa faci (eu raman sceptic
inclusiv cu aerul comprimat de care dispui ca vei putea sa ridici apa cum vrei tu, dar intre timp se pare ca ai mai
citit si ai realizat ca de fapt e o aberatie ce spui si ai ajuns la concluzia ca trebuie sa aduci toata apa din display
intr-un paralelipiped inchis astfel incat sa dai nivelul apei necesar in acel paralelipid din constructie, iesirea iti va
da nivelul apei, si nu poti ridica apa cu aer cum vrei tu ca un fel de bariera la trecerea apei, alea sint aberatii) si
in acest caz pe noi ne intereseaza caxurile uzuale, pe care le piate copia oricine, indiferent ca are un acvariu de
100 de litri sau unul de 2 tone.

Pe de alta parte referitor la skimmarea umeda pe care vrei tu sa o faci, practic aia nu mai este skimmare, este
mai mult un schimb de apa, ceea ce nu cred ca face subiectul acestei dezbateri. Skimmarea umeda cate se
transforma in schimb permanent de apa este doar pentru cei care isi permit sa dea o caruta de bani pe sare
si care in felul asta au o "schimbare la picatura" la un acvariu marin.

Daca citeai articolul de mai sus ai fi descoperit ca nivelul de TOC nu poate fi scazut de niciun skimmer indiferent
daca skimmeaza umed sau uscat mai mult de aproximativ 35%, exemplul pe care il dai tu fiind schimb de
apa mascat in skimmare, si nicidecum skimmare efectiva. Faptul ca tu vrei sa folosesti acel skimmat si sa il
valorifici este un caz extrem de particular si iar nu cred ca este de interes pentru orice acvarist pentru ca este
practic un schimb de apa continuu, ceea ce presupune apa de osmoza si sare in cantitati considerabile, deci costuri
pe masura.

Si nu in ultimul rand as vrea sa ne demonstrezi cum vei face o skimmare eficienta, chiar si cu aer comprimat,
la o inaltime mai mica sau egala cu 70 de cm, ma refer la cazul tau, si nu in alte cazuri, fara sa faci schimb de apa ci doar
skimmare efectiv. Modelul pe care il propui tu nu este economic viabil pentru acvaristul de rand si isi gaseste aplicabilitate,
chiar daca va functiona, la 99,99% dintre acvaristi.

In ceea de priveste costurile poti sa faci o simulare comparativa, intre a cumpara un compresor cu butelie si a schimba regulat
pietrele de aer si a folosi o pompa de 9000 de litri pe ora pentru un skimmer Beckett, care oricum are un debit mai mic
datorita constructiei skimmerului si care consuma in jur de 85w si asigura un aport de 1000 litri de aer pe ora. Nu cred ca
diferentele sin substantiale. Faptul ca tu dispui de aerul comprimat gratis si fara niciun efort este un caz particular si care
nu se aplica la niciunul dintre marinarii de pe acest forum.

Asa incat atunci cand vei reinventa roata sa ne anunti si pe noi ca sa ne minunam impreuna. Pina atunci astept sa pui in aplicare,
intocmai cum ne-ai povestit, skimmerul care va ridica apa datorita aerului comprimat pe care il injectezi.

O seara placuta,
Dragos

LE daca nu respecti cele doua conditii pe care le-am spus in postarea anterioara, si anume bule cat mai fine si un timp cat
mai mare de contact intre bule si apa care implicit inseamna o distanta mai mare parcursa de bule, nu vei reusi sa construiesti
un skimmer performant.

um02122 wrote:Pai si eu tot nu m-am lamurit daca ma lipesc la Dragos de un Beckett.

In plus o intrebare pentru Dragos: poti folosi ozon la skimmerul DIY facut de tine sau se duce naibii materialul?


Ca eu sunt acum atat de paranoic legat de infectiile bacteriene incat orice acvariu viitor cu volum peste 200L cu sump (adica greu de golit si dezinfectat si cu spatiu suficient) va avea obligatoriu 1.ozon si 2.filtrare UV. Succesiunea va fi reactor biopallete - uv filter - skimmer cu ozon. Asa o sa f.t si mama bacteriei care trece prin skimmer. Prefer sa torn bacterii din surse controlate cu mana mea decat sa mai am probleme cum am avut si am in Noemi's Reef (etapa 1 pierdut un clown si cinci Apogon parvulus, etapa 2 pierdut a doua pereche de Amblyeleotris latifasciata, plus o etapa zero cand am pierdut un Euphyllia glabrescens si orice BTA pe care am incercat sa-l introduc. Si in plus, se reduc sansele sa fac tot felul de boli care se transmit la om (gen fish TB). Cum zice americanul safety first.

Da, poti injecta ozon, ideal este ca la iesirea apei din skimmer apa sa treaca printr-un filtru de carbune activ.
Materialul, inclusiv furtunele pe care le folosesc si care sint din silicon, sint rezistente la ozon. Daca mai ai putina rabdare
o sa testez un al doilea skimmer con pe care il modific in Beckett, are o inaltime de 60 de cm si ocupa mai putin spatiu
decat cel pe care il construiesc eu, cu vreo 4-5 cm mai putin. Are un pret sa zicem civilizat si sper sa functioneze la fel de
bine ca ATB-ul meu pe care l-am modificat la fel.

Avantajul la acest tip de skimmer pe care il incerc acum este ca este conic, si spuma ajunge mult mai usor in cupa, si injectorul
Beckett il pozitionez undeva la nivelul cupei (la fel ca la skimmerele construite de mine integral) iar asta ajuta ca sa ai un debit
mai mare de aer si asigura o distanta mai mare (dubla) pentru bulele de aer fapt ce mareste timpul de contact al bulelor cu apa.

O seara placuta,
Dragos