Buna dimineata, pompa ar putea fi tinuta din cand in cand in apa usor acida.
Ar fi mai potrivit, zic eu, sa facem un topic nou pe tema filtrarii prin rasini selective.
Poate se indura vreun moderator sa mute postarile respective unde trebuie sa fie.
330µS/cm sunt cu ca. 140 mai putini decat are apa la robinetii mei.
Eu zic ca nu-i cine stie cat de dura la 9,9°dGH.

Buna dimineata, n-am folosit nici eu filtre pentru nitrat, cu toate ca le am la indemana, rasini si biologic.
Am preferat sa schimb apa, pentru ca nu exista valori prea mari ale concentratiei de nitrat in apa potabila, si nu stiu ce ramane in acvariu dupa filtrare, d.e. hormoni inhibatori de crestere, etc...etc...?!
Imi lipsesc informatii amanuntite despre procedura. Unele persoane specializate sustin ca raman depuneri pe rasini, care le scad eficienta, fapt pentru care recomanda sa se adaoge ca, (?) 3.5% NaHO (soda caustica) la solutia de sare regenatoare.
Sper ca se subintelege ca lucrul cu acizi si baze concentrate presupune cunoasterea amanuntita a riscurilor si pericolelor.
Vaporii acestor solutii au densitate suficient de mare pentru a fi foarte daunatori ochilor si sistemului respirator.
In spatii insuficient aerisite vor ataca vaporii orice suprafata metalica, inclusiv otel inoxidabil, in cel mai scurt timp.
Diluarea solutiilor concentrate trebuie facuta in aer liber.
Pastrarea solutiilor trebuie sa asigure imposibilitatea accesului copiilor si a oricaror persoane neavizate.

Buna seara, da, se adapteaza precum se vede in orice apa dulce. Eu am pornit de la ideea ca s-au raspandit prin lume din apele lor de bastina, in care traiesc si discusii.
In ce priveste filtrarea prin rasini selective, as prefera mai mult sa raspund la intrebari, decat sa descriu ceva deja cunoscut.
Pentru inceput as dori sa mentionez ca metoda se preteaza doar daca carbonatii (°dKH) sunt prezenti in apa in procent de peste 75-80%.
Diferite dimensiuni si preturi actuale.
Mai multe.
La apa filtrata se adaoga ca. 1/3 apa nefiltrata, pentru a neutraliza acizii ramasi dupa filtrare. O data cu adaosul apei nefiltrate incepe sa scada conductivitatea.
Cand au neutralizat carbonatii aproape toti acizii, ajunge conductivitatea la nivelul minim. Efectul se produce instantaneu si poate fi urmarit pe displayul unui EC-tester.
In lipsa carbonatului devine pH-ul apei foarte instabil si trebuie sa se adaoge in plus apa nefiltrata pana creste conductivitatea cu cel putin 30 µS/cm peste nivelul minim. 33,3µS/cm = 1°dGH.
Nu toti pestii si toate vietuitoarele suporta fara stres schimbari bruste si mari in duritatea/conductivitatea apei, fapt pentru care trebuie actionat cu precautie.
In acvariu se produc acizi care pot neutraliza carbonatii si scad pH-ul in timp foarte scurt pana la valori deosebit de daunatoare.
500g dolomit sau marmura zdrobita la 4-8 mm aflate in curentul apei pot elimina acest pericol.

Buna seara, pentru Oscari e cam,...aspra. Am si eu doi pui de cate 18-19 cm. Imi taie unghiile!
Exista leac si pentru apa dura: Levatit S100 G1. Rasini schimbatoare de ioni.
Inepuizabil, tine cel putin cat o viata de om batran. 2-4 L ajung lejer pentru 1000 L de apa.
+10 L de acid clorhidric 30%. 2,28L acid la 6,22 L de apa= 8L HCL 8%/2L de rasina. Lasi solutia sa treaca in 45 min. prin rasina, speli solutia din rasina cu 25L de apa.
Cu rasina regenerata filtrezi complet tot calcarul din cel putin 1000 L apa dura. Practic il transformi in CO2, pe care-l poti lasa in apa, pentru plante, sau il elimini cu o piatra aeratoare.
Astea-s informatii generale, daca doresti amanunte le poti avea.

OK, se rezolva foarte simplu: tine-o vreo 1-3 zile in otet, porneste-o tot acolo, fara sa inunzi casa cu acid, si daca mai face nazuri repeti tratamentul.
Problema ta nu este pompa defecta, ci duritatea apei. Ce fel de pesti tii in asa apa dura?

´neata buna,
ma intreb ce pompa o fi aia, ca io n-am gasit in 25 de ani depuneri de calcar pe axe, si am o turma de pompe de tot felul.
Unele au axele fixate in corpul pompei, altele se pot extrage, dar nici unele nici altele nu se rotesc cu fulia.
O eventuala franare o poate provoca uzarea axului sau a rotorului si, ca urmare, frecarea magnetului de stator. Se obsearva atunci o suprafata lucioasa pe magnet si apar zgomote datorate loviturilor dintre ax si rotor.
Aceasta poate fi si cauza unei eficiente reduse si a incalzirii excesive.
La eheimurile clasice se pot schimba axele si rotoarele. Nu sunt tocmai ieftine. Zgomote pot aparea si daca apar rupturi in garniturile de etansare a canistrelor.
Prin rupturi intra aer, care ajuns la fulii provoaca o rotire neuniforma. Ungerea axelor este inutila, lubrifiantul fiind spalat de catre apa in cateva secunde.
In farmacii se poate obtine vaselina alba, foarte aderenta.
Eu o folosesc la eventuale leziuni ale pestilor, pentru a frana accesul daunatorilor la zone subcutane in timpul vindecarii.
Vaselina ajuta foarte mult la pozitionarea inelelor/garniturilor de etansare.

scorpionul wrote:...pentru pestii de fund am Tetra Wafer Mix

rari wrote:@paradoxx e un topic din 2017, de atunci multe se puteau schimba in acel acvariu

...si pe la preturi: o cutie cu vreo litra de floace costa, cu transport, monstruosi 31 €!
Mai are cineva, ca mine, cataloage pastrate din ´98?, cand costa asa ceva scump 13 DM?
Daca m-ar costa hrana pestilor asemenea sume,... inchipuiti-va ce va permite imaginatia mai rau.
Si nu-mi raspundeti ca se castiga in prezent mai mult, ci amintiti-va cat timp s-a muncit atunci, si cat se timp se munceste acum, pentru aceeasi valoare platita.
In definitiv, ce diferenta dintre floacele de atunci si cele de acum justifica asdemenea diferenta de pret?!
Oricum ar fi, eu gasesc lacomia nerusinata avanzatorilor si naivitatea credula a unor cumparatori pur si simplu revoltatoare.
Dau sute de €/an pentru hrana pestilor mei, dar nu la asemenea preturi, iar calitatea este net superioara acestor fulgi.

Buna dimineata, multumesc, perfect descris.
Am planuit o varianta de tub dreptunghiular din ardezie colorata sau "Fifty shades of Grey" asezat orizontal, care poate fi folosit in acvarii ornamentate. La un capat are un grilaj de plastic sau otel inoxidabil care fixeaza un burete, in tub se afla material filtrant sinterizat, la celalalt capat se afla un ridicator cu aer.
Varianta mea actuala, pozitionata vertical nu filtreaza apa daca scade nivelul ei sub marginea superioara a filtrului, de ex, la schimburi care dureaza un timp mai indelungat, si sunt prea vizibile in aceasta pozitie, deranjeaza optic.
Piatra, pentru ca vreau sa elimin materialele plastice din apa. Tubul ridicator se poate face din sticla. (Incalzitoare defecte, tuburi de neon.)

Buna dimineata, ai dreptate, se vede greu prin plasticul brun semi-opac, dar nu-i decat Siporax, nimic deosebit, nimic altceva.
Adica, pardon, deasupra am pus vata sintetica, sa nu cada mizerie intre inele.
Functioneaza cu aer, ca cel verde, din postul nr. 28

In filtrele exterioare am mediile filtrante in ordinea pe care o poti vedea in imagine, doar ca filtrul din imagine se afla in acvariu. Inelele sunt plasate gresit, era mai bine sa fie plasate alternativ, orizontal si vertical, ca sa circule apa mai rasfirat prin ele. Volum ca. 6L.
In prezent filtreaza apa in care stau 25 de discusi aproape maturi.

TheBeginner wrote:Si ca sa inteleg mai exact, filtrul de carbon din filtru interior, cel "negru"se schimba sau nu lunar?

Nu lunar, ci o singura data, cu suport pentru bacterii.

TheBeginner wrote:Nu de asta, dar am o duzina cumparate de curand

Bani pierduti!

Buna dimineata Ionut, ai dreptate, inelele sunt din sticla sinterizata. Vad ca doresti sa pastrezi si celelalte materiale.
Nu vrei sa dai bani in plus pe Siporax, sau crezi ca se pot compara cu el? Exista tabele care compara suprafata diferitelor materiale.
Daca gasesti unul si vezi diferenta, o sa-ti pierzi orice iluzie. Porii lavei nu au legatura intre ei, interiorul nu poate fi ocupat de catre bacterii, iar la diametre sub 9mm se colmateaza foarte repede. Am folosit-o si eu o perioada de vreo 15 ani, mai am si acum in vreun filtru, pe undeva. Cand il demontez ca sa-l repar inlocuiesc si lava. Nu se colmateaza pentru am sortat si folosit doar pietris, fara alt material, cu diametru intre 10 si 16 mm, dar are suparafata mult mai mica decat alte materiale sinterizazte.
Carbunele activ, nu cel din burete, care este in realitate doar o pacaleala, ci cel granulat, are suprafata mai mare la acelasi volum, dar porii sai sunt prea mici ca sa poata intra bacteriile in el, asa ca pot ocupa doar suprafata exterioara, iar aceea este mult mai mica decat a inelelor sau a altor forme de sticla sinterizata. Producatorii de matrial filtrant stiu ca cei mai multi acvaristi folosesc filtrele biologice ca sa adune in ele particule din apa, fapt pentru care recomanda folosirea buretilor si a vatei sintetice. Pe de alta parte este avantajos pentru ei si pentru vanzatori sa fie nevoit acvaristul sa demonteze filtrele colmatate, pentru ca asa se defecteaza mai repede si ei pot vinde altele noi. Daca judeci logic, iti trebuie in acest tip de filtru doar un singur material, acel care ofera bacteriilor cele mai bune conditii de viata, si cel mai mare spatiu de ocupat. Daca-l umpli doar cu material prin care trece apa fara sa-l colmateze, si filtrezi apa care intra in el, il mai demontezi peste 15 ani, ca incepe sa zuruie fulia pe axul uzat.
Rolul filtrului biologic este sa reduca amoniu, amoniac si nitrit la nitrat, nu sa colecteze mizerie din acvariu.

Eu nu-s sigur c-as folosi un filtru biologic la acvariul acela.
Ai pesti mici si putini, hranesti putin fata de volumul de apa, iar nitratul produs va fi consumat partial de catre plante.
Daca nu se intampla repetat asemenea accidente ai probabil destule bacterii in substrat.
Toate astea se pot masura si afli exact ce situatie ai acolo.
In "oala" din imagine e doar Siporax, nimic altceva. Functoneaza perfect si reduce amoniu si nitrit la nitrat asa de repede incat nu arata 50 de pui de discus de 6-8 cm in 30-400L de apa indispozitie nici dupa o hranire cu mixtura de carne.
Amoniu si nitrit nu apar la masurare.
Sunt ca. 5L de material.

Scuza-ma te rog, am corectat. Am ales din trei citate pe cel gresit, sorry.

adrian09 wrote:Testele , 5 sau 6 in 1, sunt bune doar sa vezi daca sunt schimbari majore in chimia apei.. si bineinteles , stabilitatea bazinului.
Dar daca a ai nevoie de valori exacte, de ex la pH o diferenta de 3 unitati, sa zicem, de la 7,5 la 7,8, aceasta diferenta poate crea destul de mari probleme....

Salut, e posibil sa-mi fi scapat ceva important in ce priveste diferenta dintre pH 7,5 si pH 7,8.
Persaonal schimb uneori valoarea pH la discusi intre 6,5 si 7,5 la schimburile de apa fara sa apara semne ca ar observa pestii ceva sau ca i-ar afecta in vreun fel.
Poti sa ne lamuresti te rog ce daune apar si in ce masura afecteaza acestea pestii, ca sa pot face si eu niste controale in acvariile mele.
Rezultatele le-as face aici publice, ca sa indrept si atentia altor acvaristi asupra acestui aspect.
@Ionut, esti sigur ca este sticla sinterizata si nu inele ceramice, ce ai in filtre, cunosti diferenta?
Exista materiale cu suprafata de zeci de ori mai mare decat cea a siporaxului la volume egale, dar singurul avantaj al lor este posibilitatea folosirii unei canttati mai mici, deci un filtru care ocupa loc mai putin.
Pretul insa este disproportionat mai inalt, nerentabil. Bineinteles ca nu se schimba toate materialele intr-o singura actiune, ci asa ca sa ramana cel putin jumatate die materialul vechi inca 2-3 saptamani in acelasi filtru.
Poti sa folosesti ciorap de nylon sau alt material, ca sa poti separa materialele, daca nu-s in casete separate.
In nici un caz nu trebuie clatite sau spalate, daca nu-s chiar inbacsite de tot.
Exista si la teste calitati si preturi diferite.
Diferentele de culoare pe care nu le percepem, intre eticheta ambalajului si fasiile cu teste sunt absolut neglijabile.
Chiar daca apar culori intrmediare intre cele de pe fasii si cele de pe eticheta, pot fi apreciate cu exactitate mai mult decat necesara pentru nevoi acvaristice obisnuite.
Pestii pe care-i ingrijesti acum au tolerante atat de mari fata de valorile apei, incat poti sa uiti orice masuratoare sau test, daca cunosti in mare valorile apei si esti sigur ca sunt stabile in timp, cu conditia sa nu faci greseli majore in ingrijire, harana, temperatura, filtrare, schimb de apa pentru eliminarea nitratului.
Daca-l masori te poti orienta cand trebuie sa schimbi apa, anume pe la 50mg/l. Trebuie sa sti ca unii pesti (crap & Co) mor la 100mg/l, iar altii suporta aceasta concentratie fara sa aiba probleme deosebite.
E bine sa sti ce conditii de viata le sunt potrivite pestilor pe care-i ingrijesti, in inprejurari diferite. (reproducere)
Ce te convinge ca trebuie sa filtrezi prin carbune activ? Nu-i tocmai ieftin, daca-i bun, iar pe banii aceia poti sa-ti cumperi ce-ti trebuie intradevar. Sunt sigur ca vei afla pe ce poti sa-i cheltui.(Siporax?)

Salut incepatorule, eu sunt Ioan, mi-ar place sa discut cu un om, un ID e cam neprietenos, ma simt ca si cum as discuta cu un robot.
Ca "Betele" ofera intre timp indicatii suficient de exacte pentru nevoile obisnuite stiu si eu. Unele, pe care le folosesc si eu, pot concura cu multe dintre solutiile renumite.
Avantajul care ma face sa le folosesc,: indica intr-un minut mai multe valori si-mi usureaza concluzia.
Discutam mai deunezi cu un cunoscut despre pH-metre, si i-am zis ca am unul chinezesc. Raspunsul sau a venit ad hoc: nu sunt bune!
Ce stiu eu: ba sunt excelente!
Chiar daca costa cat dau unui cersetor pe strada, indica in 20 sec o valoare stabila, chiar daca masor de la pH-2 la pH 7,8.
L-am etalonat la pH-4 si la 7 si tine precizia dupa o luna, la o unitate dupa virgula. A doua nu ma intereseaza nici la apa salbaticilor.
Are cineva nevoie de unul mai bun? Eu nu.
Ideile preconcepute o sa-i coste pe multi, pana se trezesc la realitate.
Uita ce a fost cu nitratul. Mergi ininte. Fa tot ce poti ca sa nu mai fie nevoie sa demontezi si sa cureti filtrele biologice in urmatorii 10- 15 ani.
Nu se face asa ceva! Nu-i logic sa formezi cu multa rabdare si grija o colonie de bacterii, ca s-o arunci pe urma la canal, si sa intoxici vietuitoarele din acvariu.
Tabla inmultirii e mult mai greu de invatat, decat ciclul azotului. Care-ti foloseste mai mult, depinde de ce te preocupa mai mult in viata.
Deciclarea, moartea bacteriilor, nu produce nitrat, ci amoniu , la pH sub 7, amoniac foarte toxic, la pH peste 7, si nitrit toxic.
Probabil ca ai avut o colonie de bacterii in substrat, care inca mai exista si face treaba.
Pune bucati de burete pe capetele furtunelor care aspira apa pentru filtre, si le speli pe acelea, cand scade debitul prea mult.
Fereste substraul cat poti de bine de particule vizibile. Cumpara-ti Siporax si arunca toate celelalte materiale din filtre, absolut toate!
Nu mai considera ca filtrul este cu atat mai eficient cu cat vehiculeaza apa mai repede. Este invers! Dar nici prea incet nu e bine.
E bine daca curge apa din filtru cata iti trebuie cand te speli pe maini.
Exista filtre pentru nitrat, de mai multe decenii. Exista schimb de apa fara sa schimbi apa, dar despre asta discutam cand o sa fi acvarist mare si convins.
Ca veni vorba, din ce material e substratul? Eu am avut mai multe "Jäger" cu apa in ele, poate ai tu mai mult noroc. Intre timp nu le mai las de tot sub apa.
Daca plantele alea nu-s din plastic, felicitari, arata fain.

Convertor µS/cm - ppm
https://www.easycalculation.com/unit-conversion/microsiemens-ppm-conversion.php

Ce s-a scris la articole despre dedurizarea apei cu ajutotrul rasinilor schimbatoare de ioni este aproape in totalitate gresit, pentru ca nu se regenereaza rasinile schimbatoare de cationi (Levatit S100 G1 regenerata este aurie, incarcata este rosie intens) cu apa sarata, ca in masinile de spalat vesela, ci cu acid clorhidric. (HCl)
O alta informatie gresita este ca se reduce capacitatea rasinilor. Dupa 30 de ani de folosire (corecta!) au aceeasi capacitate ca cele noi.
Pentru fiecare litru de rasina sunt necesari doi litrii de solutie cu concentratie intre 8 si 10%, care se trec prin rasina in 45min.
Ulterior se spala cu 12L de apa de retea pentru fiecare litru de rasina, in timp de ca. 45 min.
Rasinile schimbatoare de anioni se regenereaza cu solutie de soda caustica, (NaOH) cu concentratie de 4%, cate doi litrii la fiecare litru de rasina.
Ulterior se spala cu 12L de apa trecuta prin filtrul de cationi, pentru fiecare litru de rasina, in timp de ca. 45 min.
Rasina schimbatoare de anioni se spala, regenereaza si incarca doar cu apa provenita din filtrul de kationi.
Apa de retea, daca are duritate masurabila, distruge iremediabil rasina sch. de anioni.
Singura rasina care se regenereaza cu apa sarata (NaCl) este cea care se foloseste la filtrele de nitrat, de ex. Levatit M600.
La aceste filtre se adaoga tot la a 2-3-a regenerare cu NaCl ca. 20% la volumul total al solutiei regeneratoare, soda caustica cu concentratie de 4%, pentru a se spala substantele organice colectate.
Apa rezultata din filtrul de cationi contine CO2 in concentratie mare. Eliminarea acestuia se face prin aerisire puternica timp de mai multe ore.
(Daca nu se poate folosi o parte pentru plante.)
Acizii ramasi in apa dupa filtrul de cationi cresc conductivitatea initiala cu ca. 25%. Aceasta conductivitate se reduce prin adaogare de apa cu duritate medie, care reduce acizii, pana cand scade la un anumit minim. Se adaoga in continuare apa de retea pana creste conductivitatea cu ca. 10-20µS/cm.
Operatia este mult mai simpla decat pare in descriere.
Eliminarea cationilor produce o apa slab acida, pH 5,7-6,8 si cu duritate suficient de redusa, sub 200µS/cm din ca.14°dGH-460µS/cm, pentru reproducerea celor mai multi pesti de apa dulce.

Flavius_ wrote:As vrea sa cumpar un aparat pentru masurarea gh-ului, dar nu stiu daca este mai bun sau nu fata de picaturi.

Da, este mai bun, pentru ca indica corect in 2-3 sec., nu produce costuri suplimentare cel putin cativa ani, cat tine bateria, este permanent la indemana, pentru ca nu se epuizeaza, ca lichidele, nici nu-si pierde calitatile in timp, ca acelea.

Salut, pentru cine mai trece pe aici, raspunsurile date diferit, apar pentru ca a fost pusa intrebarea gresit.

Duritatea generala a apei dulci, dGH, este cea care intereseaza in acest caz.
Conductivitatea apei masurata in µS/cm este foarte des un indiciu al duritatii generale, dGH, daca este vorba de apa care contine cele mai des intalnite concentratii de minerale, colectate din solurile prin care trece.
33µS/cm=1°dGH. Duritatea medie, de ca. 12-14°dGH are o conductivitate de ca. 450µS/cm.
Un TDS-metru usureaza foarte mult lucrul la tratarea apei cu rasini schimbatoare de ioni. (Levatit S100G1)
Apa distilata are conductivitate si duritate mica.
Apa distilata, daca i se adaoga sare, are conductivitate mare, dar duritate apropiata de zero.
In aceste cazuri nu se poate folosi valoarea conductivitatii la evaluarea duritatii.

Indicatoarele pentru conductivitate sunt foarte practice, pentru ca sunt ieftine, nu necesita re-etalonare, indicatia corecta apare in 2-3 sec., toleranta indicatiei acestora fiind practic neglijabila.
Preturile sunt in jurul a 20-25€, iar aparatele sunt foarte robuste, functioneaza fara probleme multi ani de zile.
Nu pot sa recomand aparate combi, pH-TDS, pentru ca sunt practice doar daca se masoara des.
Pentru uzul normal exista "Test stripes", de ex. de la "Precision labs" care au precizie mai mult decat multumitoare, daca nu se folosesc la masuratori speciale.
Cei mai multi pesti tolereaza cu usurinta diferenta de 1/2 pH, in zona apropiata de pH neutru.
Exista ape care-si pastreaza caracteristicile neschimbate timp de zeci de ani, dar exista si ape ale caror caracteristici difera zilnic.
Personal folosesc de mai multi ani un TDS-metru marca
HM-digital aquapro water tester
si sunt foarte multumit de el.