Pentru ca nu prea am gasit raspunsuri la intrebarile mele am cautat. Si, cu raspunsurile gasite, m-am gandit sa scriu un articol despre filtrare.
Mentionez ca sursele mele de inspiratie au fost:
http://www.thetropicaltank.co.uk/filters.htm
http://faq.thekrib.com/filters.html
http://www.goldfishparadise.com/care/filter.php
http://freshaquarium.about.com/
Cateodata uitam ca in acvarii bucatica noastra de natura are un singur defect orsicat ne-am chinui noi sa imitam natura: fara interventia noastra acvariul devine un sistem inchis. Atfel trecem cu vedera ca in natura, pestii nu dispun de 3 litri de apa pentru fiecare doi centimetri de peste ci de mii de litri; in plus reziduurile lor sunt instantaneu diluate.
In consecinta este nevoie de filtrare. Mai exista inca acvaristi care nu folosesc nici un tip de filtrare ci doar schimba apa – lucru folositor dar nepreactic intrucat frecventa si cantitatile de apa schimbate le depasesc cu mult pe cele dintr-un acvariu filtrat.
Filtrarea poate fi considerata ca fiind de trei tipuri:
mecanica, biologica sau de tip absorbant/chimic.
Filtrarea mecanica e necesara pentru a scoate particulele (compusii organici descompusi) din apa pentru a o mentine cristalina si pentru a mari eficienta filtrelor bilogice si absorbante.
Filtrare biologica. Din fericire, in natura exista multe bacterii unele folositoare in lupta cu azotul care se formeaza pe absolut orice suprafata a acvariului. Bineinteles, cantitatea de bacterii necesare este mult mai mica decat necesarul si astfel, prin amplasarea de medii poroase - cum ar fi buretii, sticla sinterizata, bio-balls si inelele ceramice – se mareste numarul de bacterii.Aceste medii filtrante trebuie clatite in apa schimbata de la acvariu (nu de robinet – bacteriile mor in contactul cu clorul) pentru a mentine culturile de bacterii care s-au format.
Filtrarea chimica. Mediile absorbante scot selectiv anumite substante din apa. O serie de medii chimice ar fi: carbonul activ (elimina toxinele, medicamente), anumite rasini pentru eliminarea amoniacului, nitratilor, fosfatilor precum si anumite substante care neutralizeaza amoniacul (exemplu notabil ar fi Amrid de la Hagen). Aceste medii absorbante sunt numite chimice desi unele isi merita numele de subtante care modifica chimia apei adaugand o serie de acizi crecand astfel aciditatea apei.
Dar in continuare exista un al patrulea mod de filtrare, care in combinatie cu unul sau toate cele prezentate mai sus asigura o viata linistita pestilor si acvaristului:
schimbul de apa. Astfel schimbarea apei asigura o diluare a compusilor azotului lucru care nu se poate face indiferent de cantitatea si numarul mijloacele de filtrare folosite.
O indrumare este ca sa nu se schimbe, in conditii normale, mai mult de o treime din apa acvariumului in 24 de ore. De obicei se schimba un sfert la doua saptamani dar cea mai buna metoda este masurarea nivelului azotului pentru a determina orarul schimburilor de apa.
Tipuri de filtre:
Interne
- burete
- cutie
- filtru intern
- filtru de substrat
Externe
- filtre atarnate pe acvariu (HOT/HOB)
- filtre canistra
- filtre tip fuidized bed
- filtre tip sump
- filtre umed/uscat (trickle)
Buretele – filtrul clasic constand intr-o piatra inclusa intr-un burete, scufundate in acvariu. Initial, filtrul de burete se comporta ca unul mecanic, dupa maturare (circa patru saptamani) transformandu-se intr-unul biologic. Acest tip de filtre este excelent pentru acvariile de reproducere intrucat puii nu sunt absorbiti cum ar fi cazul unui filtru intern.
Avantaje: ieftine, usor de instalat/intretinut, asigura o filtrare biologica foarte buna.
Dezavantaje: filtrare mecanica redusa, neadecvate pentru acvarii mari.
Filtre cutie – un filtru tip burete, in locul acestuia folosindu-se o cutie umpluta cu un mediu filtrant. Sunt folosite pentru a asigura filtrarea mecanica.
Avantaje: ieftine
Dezavantaje: inlocuiri frecvente ale mediilor de filtrare, capacitate scazuta de filtrare.
Filtre interne (powerheads)– folosesc o pompa centrifuga ce absoarbe apa printr-un burete sau un mediu filtrant. Acest gen de filtre genereaza un curent mai mare de aer decat cele de tip burete. Sunt preferate pentru acvariile mici si sunt folosite impreuna cu filtrele externe – canistra in acvariile mari. Cand sunt folosite cu un filtru de substrat permit o filtrare mecanica mai buna.
Avantaje: pret moderat, varietate de medii filtrante ce pot fi introduse in ecipientul de filtrare.
Dezavantaje: curent mare de aer, neadecvate pentru acvariile mari.
Filtre de substrat (UGF/RUGF – undergravel filter/reverse-flow undergravel filter)– constau intr-o serie de placi puse sub substrat si puse in functiune de pompe de aer. Astfel se creeaza un spatiu liber intre fundul acvariului si nisip. Substratul, de preferat nisip cu granulatie mare (pentru a nu se infunda) se transorma intr-un filtru bioligic si mecanic. Dezavantajul major e ca se absorb si reziduurile solide astfel substratul infundandu-se intr-un timp relativ scurt. Ca o solutie se folosesc filtrele de substrat inverse in care functioneaza prin tragerea apei din acvariu de catre un powerhead cu un prefiltru (poate fi orice, de la burete la canistra) si introducerea apei in tuburile filtrului de substrat trecand de jos in sus prin substrat, eliminandu-se astfel infundarea substratului.
Avantaje: Ieftine, capacitate de filtrare biologica sporita
Dezavantaje: implica foarte multa munca de intretinere si nu sunt folosite pentru acvariile plantate.
Filtre externe atarnate pe acvariu (HOT/HOB - Hang-On-Tank/ Hang-On-Back) - sunt similare cu cele interne (powerheads) diferenta fiind de amplasare. Astfel la ambele apa este trasa cu o pompa centrifuga din acvariu si trecuta printr-un mediu filtrant sau cartus filtrant. La filtrele HOT/HOB apa este apoi varsata in acvariu fiind creat un efect de cascada care asigura si o aerare a apei. La variantele moderne se foloseste si o bio-wheel (roata biologica – asemanatoare cu o roata cu zbaturi) care foloseste o suprafata mai mare de depunere a bacteriilor folositoare filtrarii biologice.
Avantaje: destul de ieftin, posibilitatea de de a avea diverse medii de stocare, usor de instalat si de intretinut.
Dezavantaje: inadecvate pentru acvariile mari.
Filtre canistra: folosesc acelasi principiu: apa este luata din acvariu, trecuta prin medii filtrante si returnata acvariului. Filtrele canistra folosesc o pompa care scoate apa din acvariu si o trece prin o serie de compartimente umplute cu medii filtrante diferite folosite pentru cele trei feluri principale de filtrare. In principiu se folosesc prefiltre (bureti de diferite porozitati si vata pentru filtrarea mecanica a diverselor impuritati solide), medii filtrante chimice (carbune activ, substante care inlatura amoniacul), medii de stocare a bacteriilor (bio-balls, inele ceramice).
Avantaje: eficiente si puternice cu o gama larga de medii de filtrare, silentioase, folosite pentru incarcaturi biologice mari.
Dezavantaje: scumpe, fragile in intretinere, dificile de amorsat
Filtrul tip fluidized bed (substrat fluid): Apa este pompata intr-o conducta cilindrica umpluta cu nisip care gazduieste o colonie de bacterii extrem de mare. Se folosesc impreuna cu un prefiltru (trebuie curatat saptamanal pentru a asigura acelasi debit de apa). Acest sistem de filtrare se foloseste pentru acvariile de mari dimensiuni (mii de litri)
Avantaje: capacitate de filtrare biologica enorma, silentioase, folosite pentru incarcaturi biologice mari.
Dezavantaje: scumpe, necesita un powerhead sau un filtru canistra ca prefiltrare.
Filtru tip sump: filtre externe de obicei facute in casa si plasate sub acvariul principal. Sunt de obicei acvarii mai mici compartimentate si umplute cu medii filtrante. In ele se mai pot pune si incalzitoare, ascunzandu-se astfel toate echipamentele acvariului. In plus ele au si avantajul de a creste volumul acvariului.
Filtre umed/uscat (trickle): funstioneaza pe un principiu asemanator cel al statiilor de epurare a apei: Apa este picurata pe tavi consecutive – aflate deasupra nivelului apei - care contin medii filtrante. Astfel se obtine o apa foarte oxigenata care permite o dezvoltare mare a bacteriilor, permitand filtrarea unei mari incarcaturi biologice.
Sterilizarea este o alta modalitate de filtrare des folosita. Aceasta se face cu ajutorul ozonului sau a lampilor UV. Aceasta modalitate de filtrare pezinta dezavantajul costului ridicat (lampileUV trebuie schimbate des) precum si al riscului – daca ozonul este scapat in acvariu el poate omori organismele vii aflate in acesta (de la bacterii si pana in unele cazuri, pestii).
Filtrarea cu alge: Cea mai controversata forma de filtrare este cea cu alge inventata de Dr. Adey de la Smithsonian. Apa trece printr-o conducta aflata sub o lumina foarte puternica care permite dezvoltarea algelor - care scot o serie de poluanti din apa. Parerile sunt impartite: unii considera ca este un sistem coplet de filtrare, altii sunt de parere ca deterireaza calitatea apei si permite migratia algelor in acvariu.
Plante: In acvariile plantate de tip olandez, plantele ajuta la eliminarea compusilor azotului din apa fiind considerate drept o arma redutabila in lupta cu substantele toxice din acvariu. Si, de ce sa nu recunoastem, ofera un plus de naturalete bucatii din rau sau mare din casa noastra.