Incerc sa simplific si sa lamurim niste lucruri, deoarece vad ca in acvaristica sunt foarte confuz prezentate ...
Sa pornim cu Ph-ul. Ph-ul este acidiatea sau ALCALINITATEA apei.
El merge pe o scala de la 1 la 14, mijlocul scarii fiind 7 (adica neutru). Acidul inseamna acru (asa mai pe babeste), alcalin inseamna dulce sau ceva de genul. Daca avem ceva foarte acid, Ph ul scade, spre 1, daca punem o baza Ph-ul urca pana spre 14. Ar trebui facuta putin teoria acidobazica (am incercat sa selectez cat mai simplu si putin de prin articolele ce le am gasit pe internet, am luat doar cateva fraze din mai multe, pt a nu complica iarasi):

Acidul este o substanta chimica solubila sau insolubila în apa, care dizolvata în aceasta o solutie a carei pH este mai mic decât 7. Una dintre teoriile acido-bazice defineste acidul ca fiind substanta capabila sa cedeze unul sau mai multi protoni în reactia cu o baza. Acizii pot fi anorganici (hidracizi, oxiacizi, etc), acestia sunt acizi tari sau pot fi organici, numiti si acizi carboxilici.
Bazele (grec. - baza, fundament) sunt compusi anorganici sau organici care în solutii apoase disociaza sau ionizeaza formând ioni de hidroxil -OH. Conform teoriei protolitice a lui Brönstead, bazele sunt acele specii chimice care accepta protoni (H+ sau ioni pozitivi de hidrogen), ridicând astfel valoarea pH-ului solutiei respective. Cam complicat ... Bazele sunt substante compuse in a caror compozitie intra un atom de metal si un nr. De grupari hidroxil, egal cu valenta metalului. Denumirea bazelor se formeaza din termenul hidroxid, urmat de numele metalului. Atunci cand metalul prezinta valenta variabila si formeaza mai multi hidroxizi, la numele metalului se adauga valenta acestuia.
Notiunea de acid sau baza nu se refera la un anume tip de substante, ci la modul de comportare al unei substante in raport cu alta substanta.
Moleculele de apa reactioneaza atat cu acizii cat si cu bazele, apa fiind cea mai simpla substanta amfotera. In raport cu un acid se comporta ca o baza, iar in raport cu o baza se comporta ca un acid.
Substantele amfotere(amfolitii) sunt substante care se prezinta ca baze in mediul acid si ca acizi in mediul bazic.
Un acid pune in libertate acizii mai slabi decat el din sarurile lor. O baza pune in libertate bazele mai slabe decat ea din sarurile lor.
Cele mai tari baze sunt hidroxidul de sodiu (adica soda caustica) si de potasiu (în general, hidroxizii metalelor alcaline sunt baze tari), deoarece ionizeaza total în solutie apoasa. Bazele metalelor tranzitionale sunt baze slabe, deoarece ionizeaza partial în solutie apoasa.
Acizii reactioneaza cu bazele, formand saruri si apa, conform reactiei generale : acid + baza = sare + apa
HCl (acid clorhidric, care arde tot!) + NaOH (soda caustica, care arde tot) = NaCl (adica sarea de bucatarie care nu ne face nimic) + H2O
În chimie, denumirea de alcaliu (plural alcalii) face referite la un compus bazic si ionic al unui , dar mai poate face trimitere si la orice baza care se dizolva în apa (adica un compus al carei solutie are un pH mai mare de 7). Pentru astfel de compusi se foloseste adjectivul alcalin. Termenul este derivat din limba araba, de la al qalay (sau alkali),[1] care înseamna ad litteram „cenusi calcinate”.

Dupa cum vedeti in expunerea de mai sus (incerc sa nu pun multe formule chimice deoarece foarte putina lume e cunoscatoare de chimie si de cele mai multe ori acestea incurca; chimia nu se poate intelege pornind de la mijloc, fara cunoasterea notiunilor elementare (ca si matematica, daca nu stii inmultirea si impartirea, nu poti invata radicalii), simplificand: punem acid -> sacadem ph-u; punem baza -> ridicam ph-ul. Simplu.
Acum, cum punem (sau cum se formeaza) acizi sau baze:
Acizii, datorita ionului H+ (de hidrogen, care este un gaz, deci se evapora), sunt substantele "usoare". (Vezi HCL - acid clorhidric, un acid tare, care este facut din doua gaze, hidrogen si clor) sau CO2 diozidul de carbon din apa carbogazoasa (un acid slab), acesta in apa este sub forma de acid carbonic (H2CO3 adica H2O (apa) si CO2 (dioxidul de carbon). Deci, prin Adaus de gaze, in general crestem aciditatea!
Acum cum o scadem (adica sa adaugam baze sau sa scestem bazicitatea): dupa cum vedeti, bazele au atomi de metal (sodiu, potasiu, calciu ...). Acestea deci se gasesc in substantele organice (plante, hrana, substrat sau in apa care nu este distilata - adica in apa ce are ceva saruri = duritate)! Ca sa nu creem noi dezechilibre, este bine sa stim ca orice adaugam (apa, medii, hrana) sa aiba un ph apropiat de cel al apei din bazin!
Acum, in acvariile noastre, in general tot ca misca nu are nevoie nici sa il omoram cu acid clorhidric, nici cu soda caustica. Deci extremele sunt grave. Deci trebuie sa tinem la ~7. Nici variatii mici dar bruste nu sunt bune. Asta cand facem noi schimbari. Daca noi nu facem nimic, dar paremetrii se schimba, inseamna ca datorita proceselor si reactiilor din apa se fac aceste schimbari. Aceste variatii ale ph-ului ne trag un semnal de alarma.
Sper ca am fost explicit pana aici.

Vezi ca faci unele confuzii.

Definitia pH-ului e alta, dar descrierea ta e buna pt acvaristica.
Pot sa iti garantez ca gustul NaOH, KOH e complet aiurea si in nici un caz dulce.

Ionii nu se evapora niciodata. La temperaturi inalte substantele (simple sau complexe) se disociaza in ioni, dar mult peste temperatura de evaporare. Apa ramine H2O chiar si la 200-300 de grade Celsius. Disocierea apei se poate face la peste 1000 de grade Celsius in prezenta unor catalizatori.

Cea mai "tare" baza e LiOH - e unul din motivele pentru care e folosita in acumulatorii actuali cu toate problemele care inca le au.

Da, nu am cautat sa respect 100%, ci mai mult sa se inteleaga cat mai bine de mai multa lume, nu am dat o definitie ci am scris doar la ce se refera, am exagerat special ca sa se vada mai bine extremele, adica ca bazele sunt intr un fel opuse acizilor.
Legat de hidrogen, ma refeream ca element, la substanteel din care sunt alcatuite, ca sunt multe gaze, adica vroiam sa vada lumea diferentele dintre baze si acizi ... adica sa inteleaga cum se jongleaza cu ph ul. Ionii nici nu prea ar trebui sa ii prindem in discutii pe aici deoarece doar se imbarliga iara procesele
Cred ca daca se intelege ce face ph ul este important.
Mai fac si eu greseli, cu scoala am terminat de vreo 20 de ani iar de 10 nici cu chimia nu mai cochetez! Noroc cu pestii astia ca mai revin putin la ce imi placea Doar partea de alimentatie o mai studiez, tot pt un alt hobby, gatitul Daca gasesc fani, am putea discuta si despre asta pe vreun topic ... la Diverse

un link pt. cine vrea ceva mai aprofundat:
http://www.referatele.com/referate/chimie/online6/Acizi--baze-si-saruri---hidracizi-si-oxiacizi--hidroliza--ionizarea--electroliza--neutralizare-refer.php

In mare e ok ce scrii tu. Extrapoland insa strict la acvaristica, tocmai ca nu mentinerea unul nivel al pH-ului cat mai apropiat de 7, adica neutru, este unul din obiectivele majore. Si spun asta gandindu-ma, de ex, ca plantele (majoritatea lor) prefera un pH mai acid (cele originare in bazinul amazonian). Pe de alta parte, pestii, la randul lor prezinta afinitati foarte diferite fata de ph. Ciclidele africane, bazic, mergand chiar pana la 8.5-9. Din contra, ciclidele amazoniene si tot ce tine de Amazon, acid, catre 6 si chiar sub. Explicatiile sunt multiple: lacurile africane sunt vulcanice, deci substrat bazic; detritusurile existente in bazinul amazonian, prin descompunere creaza ph acid.
Dar asta e strict o discutie teoretica pentru ca, in final, cam toti pestii ce misca prin acvariile de apa dulce de la noi si de prin alte zone sunt reprodusi artificial, intru-totul adaptati la apa de retea din zona respectiva.

De ieri am incept un test: sa pun CO2 in acvariu, mai precis CO2 din apa minerala, cea mai la indemana sursa, pe care toti acvaristii o refuza, desi nu inteleg de ce
Nu am mai dezbatur subiectul deoarece am vazut ca a mai fost mult dezbatut pana prin 2014 ... Daca imi rezista carasul, dupa ciclarea cu pesti, filtrare cu filtru "doar mecanic" intern mult subdimesionat, peste o luna, fara filtrare biologica, acvariu "mult prea mic" pentru el, inseamna ca este un erou
Acum compensez pietrele calcaroase cu acid din apa minerala

Pai e simplu de ce as refuza varianta asta. In primul rind am o butelie sub presiune cu electrovalva si timer , Deci nu am treaba cu aditia de co2 . Apoi cind te apuci sa bagi apa minerala bagi si alte saruri ... mi se pare complet aiurea sa faci lucrul asta . E ca si cum te ai intoarce de la masina la caruta .....

Offf, ai si raspuns, nu mai pot edita; am vrut sa corectez (apa carbogazoasa, ca apa iminerala e cam toata in afara de apa distilata).
Si ca sa raspund: eu fac asta, nu am cerut altcuiva; da, bag saruri, adica ceva minerale care le pot baga dupa cum vreau eu, care fac bine acvariului (nu ca as stii acum ce carente sunt...); oricum, la ce procent de apa carboazoasa bag, diferenta de alcaninitate este zero (sunt ape carbogazoase sarace in saruri!); apa mea oricum nu are duritate mare si plantele consuma ... se poate introduce si sifon din apa distilata, astfel scazi mineralizarea
nu are treaba masina cu caruta daca vreau sa merg 100 metri sa vad ceva pot si cu o caruta inchiriata, nu trebe sa imi cumpar masina, daca trebuie sa merg constant mai mult, imi voi lua, am spus, e doar un test ....
Fac testul deoarece eu nu am gasit nici un impediment in a folosi apa carbogazoasa ca sursa de codoi, desi toti spun ca nu e bun

Apa carbogazificata (sau mai simplu spus, sifonul) este foarte instabila. Poti s-o introduci in apa din acvariu dar in scurt timp, prin disociere, vei avea o emisie masiva de CO2 apoi concentratia va scadea. Ca sa aiba un efect ar trebui sa fie o aditie constanta si continua. Plantele au nevoie de un aport de CO2 la un anumit nivel, constant in timp, de preferinta in perioada de fotosinteza dar si dupa. Daca poti determina cit sifon trebuie aditionat in unitatea de timp pentru acoperirea nevoilor de CO2 a plantelor si cum poti sa faci asta, tehnic si practic vorbind, cred ca solutia poate fi viabila.

eu am inceput sa introduc cate 50 ml. pe zi, in perioada principala de iluminat, mai precis seara pe la 7 cand le dau si mancare pestilor. Bineinteles ca se pierde, dar oricum, mai ramane, oricum e mult mai mult decat deloc. O sa vad o perioada cum evolueaza plantele, apoi pot mari doza sau renunta. Folosesc o apa cu ~ 2500 mg./l. ma gandesc ca pe cand se mai goleste sticla sa maresc doza deoarece scade concentratia. Daca nu ma ies bule, cam scade sub 1000 mg.l. Impregnarea se face la temperatura cat mai mica, aproape de 0 grade, apa minerala natural carbogazoasa are o impregnare mult mai buna si stabil decat sifonul. Eu, deoarece nu doresc un dezechilibru in saruri, folosesc o apa slab mineralizata. cu un reziduu sec de doar 81 mg.l. Desi tinand cont ca nu am o apa dura si cantitatea raportata la volumul bazinului este foarte mica (mai si schimb 25% saptamanal),chiar as putea pune si o apa mai puternic mineralizata, astfel ajutand plantele cu microelemente.
Nu am nici foarte multe plante, cu cerinte mari de CO2, nu am nici iluminare puternica, nu vreau mult CO2 ... La nevoie pot doza mai multa apa prin picurator, sa se scurga cam intr o ora sau doua toata cantitatea ....
Doar ca sa acopere consumul de nitrati de la pesti, tinand cont ca am acvariul bine populat si ca am un cara kkcios pana acum planele mi au crescut bine, am aruncat vreo 10 salate ...

Nu cred ca ai inteles ideea : CO2 trebuie sa fie intr-o anumita concentratie, constanta, pe o anumita perioada de timp. In atmosfera, CO2 este cel mai constant gaz, alaturi de azot, si constanta lui din atmosfera nu este depasita decit de depozitul de CO2 oceanic. De aceea cresterea plantelor emerse este constanta si urmeaza un ritm circadian clar, care se supune combinatiei lumina-CO2. Asta urmarim sa obtinem si noi in acvarii : un ritm circadian controlat, uniform si constant, in care fotosinteza furnizeaza plantelor suficienta energie chimica pentru biosinteza, evident, intr-un mediu cu o fertilizare optima.

Silviu Man wrote:Nu cred ca ai inteles ideea : CO2 trebuie sa fie intr-o anumita concentratie, constanta, pe o anumita perioada de timp. In atmosfera, CO2 este cel mai constant gaz, alaturi de azot, si constanta lui din atmosfera nu este depasita decit de depozitul de CO2 oceanic. De aceea cresterea plantelor emerse este constanta si urmeaza un ritm circadian clar, care se supune combinatiei lumina-CO2. Asta urmarim sa obtinem si noi in acvarii : un ritm circadian controlat, uniform si constant, in care fotosinteza furnizeaza plantelor suficienta energie chimica pentru biosinteza, evident, intr-un mediu cu o fertilizare optima.

o fi el constant in atmosfera, dar in acvariu nu are cum sa fie, niciodata. Poate fi constant doar in ipoteza ca plantele fac fotosinteza 24 ore. Daca dozezi continuu co2, plantele nu consuma la fel si astfel dimineata cand pornesti lumina concentratia lui in apa exte maxima (datorita productiei din descompunerile de la pesti), iar la sfarsitul perioadei de iluminat va fi minima (datorita consumului de catre plante). Eu incerc sa dozez dupa vreo 2 ore de iluminat, deci dupa ce plantele au consumet din cel produs prein descompunere, doar cat sa aiba ele o continuitate pentru inca cateva ore, pentru fotosinteza. Tinand cont ca dilutia lui ian apa este destul de mare, eu cred ca plantele au vreme si ce sa consume in cele cateva ore cat mai este lumina,iar apoi peste noapte deseurile din apa (si absortia de la suprafata) le vor da ratia suficienta pentru cele cateva ore de lumina de dimineata, apoi pauza de iluminat de la pranz si noxele iarasi le vor da doza pe primele 2 ore de dupa amiaza.

Nu ai inteles si poate ar trebui sa te documentezi mai bine. Plantele folosesc CO2 in perioada de lumina pentru fotosinteza. Fotosinteza se finalizeaza cu depozitarea energiei in forma chimica. Ulterior, plantele folosesc energia chimica pentru sinteza substantei organice. In toate fazele nu se pune problema cit CO2 consuma plantele ci daca CO2 este asigurat la nivelul minim necesar. Este eternul exemplu din nutritie, cel al butoiului cu doage de inaltime diferita : cea mai scunda dicteaza efectul limitaiv. Excesul este nociv doar daca are efect toxic. Deficitul este nociv prin definitie.

Ce diferenta este intre adaugarea de sifon si Easy carbo? Easy carbo il adaugati toata doza o data. Eliberarea Codoiului cred ca este destul de rapida, deci cam tot aia este ...

Silviu Man wrote:Nu ai inteles si poate ar trebui sa te documentezi mai bine. Plantele folosesc CO2 in perioada de lumina pentru fotosinteza. Fotosinteza se finalizeaza cu depozitarea energiei in forma chimica. Ulterior, plantele folosesc energia chimica pentru sinteza substantei organice. In toate fazele nu se pune problema cit CO2 consuma plantele ci daca CO2 este asigurat la nivelul minim necesar. Este eternul exemplu din nutritie, cel al butoiului cu doage de inaltime diferita : cea mai scunda dicteaza efectul limitaiv. Excesul este nociv doar daca are efect toxic. Deficitul este nociv prin definitie.

pai acolo vreau sa rezolv eu problema, cu butoiul cel mai mic, sa nu fie prea mic. Prea mare nu se pune problema ...

payti wrote:Ce diferenta este intre adaugarea de sifon si Easy carbo? Easy carbo il adaugati toata doza o data. Eliberarea Codoiului cred ca este destul de rapida, deci cam tot aia este ...

Iar nu ai studiat cum trebuie problema : Easy Carbo contine carbon in forma organica, glutaraldehida. De aici discutia este foarte complicata.

Da, cu easy carbo nu am studiat, ma gandeam eu ca au ceva sa intarzie eliminarea CO2 brusca. Dar faza de mai sus cu butoiul, tocmai pt. ca am inteles o incerc sa suplimentez. Nu a inteleso cine porneste dozarea CO2 ului deodatata cu pornirea luminii ;)
Oricum, la cat de incet se misca lucrurile prin acvarii, nu strica sa mai scriem cate ceva pe aici, fara suparare ... Ai vazut doar ca mi am luat filtru ... Is eu mai incapatanat ... dar accept realitatea ... Pacat ca n am vreme, loc si timp sa fac mai multe experimente ...

De dragul economiei, se poate face un program de CO2 adaptat programului de lumina. Daca nu conteaza costurile, nu e nici o problema sa lasi CO2 continuu.

Sau pentru nu a creste doza prea mult! Uitati de cel produs noaptea!
Cum si tie iti place sa experimentezi ciclarea cu pesti, desi mi ai scris ca nu se face, asa si mie imi place sa experimentez

Eu nu experimentez ciclarea cu orice fel de pesti. Pestii ornamentali nu au ce cauta in acvariu pina cind acesta nu este ciclat. Daca te referi la topic-ul in care vreau sa reproduc modelul Tropica pentru start-up-ul unui acvariu, esti intr-o mare eroare. Acolo se vorbeste de introducerea timpurie a mincatorilor de alge, in ziua 10 de la start, nu a pestilor ornamentali. E o mica mare diferenta. Tot nu sunt convins de aceasta metoda, de aceea vreau sa vad daca functioneaza. Insa pina nu am confirmarea, nu o recomand nimanui si ramin la solutia clasica : pesti in acvariu, dupa cel putin 21 de zile si cind NO2 = 0! Daca ceva nu iti este clar, putem detalia.