Deoarece nu vreau sa amestec discutiile generale cu problemele din acvariul meu, deschid acest topic unde as dori sa discutam comstructiv despre tratarea apelor din acvariu
De o saptamana citesc acvaristica. Observ ca se discuta prea mult despre filtrare si prea putin despre epurare. Nu este nici o problema daca epurarea in acvaristica este denumita Filtrare biologica. Problema este ca filtrarea si epurarea lucreaza pe doua principii total diferite. Din aceasta cauza nu trebuie amestecate.

(EPURÁRE, epur?ri, s. f. Ac?iunea de a epura; epura?ie, cur??ire, purificare. ? Epurarea apei = opera?ie de îndep?rtare din apele potabile, industriale, de canal etc. a substan?elor care le fac improprii anumitor întrebuin??ri. – V. epura.)
Filtrarea este o opera?ie mecanic? sau fizic? de separare din solu?ii sau gaze, printr-un filtru, a unor substan?e (particule) solide, insolubile, dar cu densitate apropiat? de cea a lichidului sau gazului în care se g?sesc.
Deci filtrarea este un pas al epurarii, o parte din substante se elimina prin filtrare. Pentru altele trebuie alte reactii chimice si procese biologice.

Vad ca in acvaristica capacitatea pompelor folosite este mare (de la 2-6 ori capacitatea acvariului / ora). Este foarte ok pentru filtrare, sa fie o apa curata. Dar pentru ciclul azotului nu vad de ce sa se foloseasca aceleasi pompe. Adica eu nu consider ca este necesar un mediu cu o suprafata asa de mare (si totusi asa de permeabil pentru aceste capacitati ale pompelor). Apa nu se contamineaza asa repede cu compusi ai azotului incat intr-o ora sa tratam 5 bazine. Daca am tratat toata apa din bazin in 20 minute, de ce am mai avea nevoie imediat sa o luam de la inceput? Asa multi compusi s au depus deja in apa in 20 minute??? La un debit atat de mare de apa oxigenata, eu nu inteleg cum se face denitrificarea?
Chiar sunt curios sa imi explice cineva.

eu nu inteleg de ce s-ar folosi alte pompe pentru ciclul azotului, adica in loc sa am un singur filtru cu o singura pompa care face si filtrare mecanica si biologica, sa am 2 filtre, adica cheltuieli de 2 ori mai mari?
de ce as face asa ceva?

pentru denitrificare intr-adevar, nu este nevoie de debit mare, ba din contra, dar debitul mare ajuta filtrarea mecanica si atunci, ca sa nu cumperi 2 filtre, se face un compromis.

dar din ce scrii mie mi se pare ca nu prea ai inteles ce se intampla in acvariu cu ciclul azotului.
uree si amoniac se produc in continuu in acvariu (fac pestii caca).
deci ei trebuie oxidati in permanenta in NO2 si apoi in NO3, deci nu vad cum propui tu sa se intample: sa pornesc filtrul biologic doar 1 ora pe zi?

pai bacteriile care fac nitrificarea au nevoie de oxigen, deci daca apa nu circula, adio oxigen, adio bacterii si deci nu mai are cine sa oxideze amoniacul, asa ca adio denitrificare.

Payti, este foarte simplu de explicat in trei puncte :

1. Cred ca prima problema este legata de terminologie. Ceea ce noi numim cele doua trepta de filtrare, mecanica si respectiv biologica, sunt doar termeni consacrati.
Probabil ca pot fi asimilati cu alti termeni care, in esenta, descriu acelasi lucru : o treapta de separare a particulelor fizice din apa (fragmente de plante, mizerii, resturi
de mincare, substrat agitat, etc) si una de filtrare biologica (cea implicata in transformarea unor compusi chimici periculosi pentru sanatatea animalelor, cum este amoniacul si nitritiii
in compusi mai putin toxici, nitratii, si care sunt eliminati din apa in cele din urma prin schimburi periodice de apa, de minim 25% din volumul util de apa din acvariu). Cam acestea
sunt posibilitatile tehnice ale unor acvarii in ziua de azi. Daca vrei sa mergi mai departe cu teapta de degradare a nitratilor pina la nivel de azot liber, aici este alta discutie.

2. Capacitatea pompelor care sa permita mai multe cicluri de filtrare a masei de apa au un scop practic dar si un scop estetic. Din punct de vedere practic, se asigura o curatare
mai buna a apei, daca nu chimic atunci fizic. ... ceea ce ne conduce la latura estetica: cine nu-si doreste un acvariu in care apa sa fie cristal, sa nu se vada particule plutind prin apa,
mai cu seama daca vrei sa poti sa postezi fotografii frumoase cum sunt cele ale multor colegi de pe acest forum?! In alta ordine de idei, procesele din acvariu (fizice, chimice, biochimice)
se dezvolta intr-un mediu semideschis, asadar, dupa clasificarea facuta de Ilya Prigogine, un sistem in care schimburile de materie cu mediul exterior sunt serios limitate, principalele schimburi
fiind cele de energie si informatie. In aceste conditii, procesele fermentative din substrat sunt indezirabile, trebuie limitate cit mai mult. De aceea se folosesc anumite tehnici de hranire
a animalelor, exista melci si pesti de substrat care sa indeparteze pungile de gaz din substrat, replantarea unor plante se face in anumite feluri, etc.

3. In sfirsit, acvariul nu este nici pe departe o imitatie de balta sau lac sau orice altceva. Este un micro-biotop in care se dezvolta o micro-biocenoza. Toate procesel, raporturile, reactiile ...
tot ce defineste un ecosistem, se desfasoara intre patru pereti de sticla in care se realizeaza un echilibru biologic si biochimic extrem de fragil, foarte usor de distrus. Acest echilibru incepe cu
procesul de ciclare a acvariului si sfirseste cu un protocol clar de intretinere periodica a acestuia, in toate componentele lui (apa, filtre, plante, ...).

Nu am pretentia ca am fos exhaustiv in prezentarea acestor aspecte. De aceea te rog sa fii de acord cu discutii punctuale, unde colegi mult mai experiemtati decit mine pot interveni.

payti wrote:Deoarece nu vreau sa amestec discutiile generale cu problemele din acvariul meu, deschid acest topic unde as dori sa discutam comstructiv despre tratarea apelor din acvariu...

Pe scurt:

- ceea ce noi numim filtrare biologica se refera la "nitrificare" = transformarea amoniacului si a nitritilor in nitrati.
- asta ne intereseaza pe noi, asta e rolul filtrelor pline cu materiale poroase.

- "denitrificarea" (descompunerea nitratilor) este conditionata de prezenta unui mediu anaerob si de debite mici de apa.
- sunt foarte putini colegi care folosesc asa ceva, cu recipiente inchise ermetic prin care circula un debit de apa ~ 100 l/h.
- in general, noi "eliminam" nitratii cu ajutorul schimburilor de apa.

Pe lung, poti sa citesti pe aici:
- http://www.acvariu.ro/ciclul-azotului
- http://www.acvariu.ro/forum/posts/list/24422.page
- http://www.acvariu.ro/forum/posts/list/24047.page

nu am eu treaba cu termenii, voi, cei ce stiti mai multe ati inteles ideea, probail ca din cauza ca s au tot modifact in timp filtrele, a si ramas ideea de filtrare. chiar nu ma deranjaza termenii. ma gandeam ca procesul de tratare se poate separa, nu cred ca e greu de facut niste bazine inchise sau alte cutii (vad ca multora le place sa experimenteze), mi se par scumpe "filtrele" pe pare le vand firmele mari. Sa nu uitam ca si ei traiesc din vanzare, cererea creaza oferta )) Nu spun ca sunt rele ... oricum sunt scumpe pt ce fac ...
ca tot vorbeam de debite, e normal ca daca am o pompa mare, nu are rost sa iau inca una mica, pot folosi doar o parte din debit, eventual sa colectez dupa ce iese din pompa .... solutii sunt...
Am gasit discutii despre filtele trickle, care merg pe princiiul statiilor de epurare, in special in iazuti la cu crapi koi, deci pt. conditii grele. Deasemenea, desi spuneti ca nu are treaba epurarea industiala cu acvaristica, si in linkul pe care mi l a dat Silviu si pe care ma tot face sa l citesc (desi el nu citeste ce scriu eu si zice ca vb. prostii), se vorbeste despre asa ceva:
Denitrificarea are loc in conditii speciale, in zone fara oxigen (anoxice), in acest caz
bacteriile “respira” nitrat in loc de oxigen ca un terminal acceptor de electroni.
Reactia denitrificarii este urmatoarea:
Acest procedeu se foloseste in unele uzine de tratare a apelor, unde metanol, etanol,
acetat, glicerina si produse proprietare sint adaugate in apa pentru a asigura sursa de
carbon organic necesara. In acvaristica exista mai multe metode consacrate pentru denitrificare, in special in
acvaristica marina.....

Deci nu mai are rost sa spunem ca e altceva, ci sa ne ajutam de asta!
De ce sa nu inercam sa folosim metode clare, ieftine, care se folosesc industrial pt. ape mult mai contaminate???? Daca reusim sa le aducem la scara noastra, poate o sa ne speriem de ce capacitati mici vom avea nevoie! Marii producatori nu prea au interesul sa produca chestii ieftine, din care sa nu castige mare lucru si care se pot reproduce usor.

Poate ca nu am inteles eu care e scopul topicului de fata... caz in care-mi fac "mea culpa".
Filtrarea bazinului meu se face cu aproximativ 25 de litri de spartura de lava... pusa in saculeti... spalata de apa. Si schimburi de apa... Atat.

Uite ce iti propun eu : fa tu un acvariu in care sa aplici toate tehnicile si principiile de care vorbesti.
Dupa ce faci un scape frumos si il populezi cu pestisori si creveti, ne pui si noua niste poze cu partea
tehnica, analize ale apei pe perioade de timp, poze cu acvariul, cum arata plantele, apa, daca ai sau nu ai alge, etc.
Apoi, daca toate merg perfect, eu voi fi primul care sa-mi pun cenusa in cap.

De acord?

Edit : Nu-mi amintesc unde am spus ca vorbesti prostii. Daca mi-a scapat pe undeva ceva de acest gen imi cer scuze.
Poate am spus ca gresesti sau ceva de genul acesta. In general incerc sa fiu politicos si sa scriu corect, cit de corect pot,
mai cu seama cind scriu pe telefon si mai ales pentru ca pe un forum NU VEZI OCHII CELUI CU CARE VORBESTI!

super tare! Pai asa spune. Toti recomanda nu stiu cate filtre cu nu stiu cate straturi .... cu nu stiu cate pompe .... pt cativa pestisori. chiargasisem undeca cat amoniac s ar produce din un kg mancare, tinand cont ca un peste mananca pe zi cam 3% din greutate ... dar nu mai gasesc.
Nu am un scop anume la topic, doar ca sa discutam liber, cum ai sunt si altele, cu articole ... incerc sa vad cum se poate adapta aici din ce stiu eu ... incep sa ma gandesc deja cum sa imi fac un sistem de tratare ieftin si eficient L am deschis si pt ca nu inteleg cum se face denitrificarea in mediu puternic oxigenat.
Azotatii si azotitii ce se formeaza din amoniac, sunt mult mai toxici decat acesta. Daca se schimba apa o data pe saptamana, si aceste substante se elimina odata cu apa, e poarte posibil sa moara pestii. Deci nu cred sa se elimine cu apa. Apa noua e buna ca sursa de minerale.
Cand am postat am vazut postul tau Silviu, gand la gand cu sistemul. Chiar as vrea sa fac. dar sunt multe variante .... de aia mai trebuie studiat
Mi se pare faina ideea cu inca un bazin ascuns sub cel principal, mai mic, unde se pot ascunde si incalzitorul .... creste si volumul total de apa, acolo sa se faca tratarea!

Spor la treaba!

stai linistit ca nu l fac acum! acum vreau si eu sa ma bucur putin de primii pestisori ))
despre alge nu prea stiu nimic
si oricum, iarna e lunga ....

Un sistem de epurare intr un bazin. Oare s ar putea lua ceva de aici? In principiu trebuie doar o pompa in bazin, care sa barboteze are si sa agite tare apa, pompa trebuie programata sa porneasca de cateva ori pe zi. Mai trebuie vazut cum sa se faca alimentarea si evazuarea din bazin, in princiiu cu pompa princilala, luand o parte mica si evacuare prin cadere sau invers.


DESCRIERE PROCES BRS ( Bazin cu Reactii Secventiale)
Epuratoarele BRS folosesc namolul activ saturat si uscat ca proces de epurare. Sistemul de epurare BRS a fost aplicat cu succes in peste 330 de locatii din Statele Unite si alte tari la epurarea apelor provenite de la diverse comunitati de oameni, animale sau procese industriale. Sistemul BRS este format dintr-un singur bazin in care ciclic au loc procese de epurare. Este un bazin de namol activ in care are loc: egalizarea, aerarea si decantarea. BRS permite eliminarea azotului si fosforului prin mixarea anaeroba in timpul procesului (FILL) si prin pornirea/oprirea electro-suflantelor pe durata proceselor (REACT FILL) si (REACT). Toate sunt usor de programat prin sistemul de control automat.
Procesul ciclic desfasurat in BRS este:

MIX FILL - La inceputul fiecarui ciclu nivelul lichidului este tinut sub control la punctul inferior. In acest timp influentul patrunde in BRS si este amestecat in absenta aerarii. Incarcarea apei uzate din bazin creste datorita neaerarii. Oxigenul prezent din ciclul anterior sub forma de oxigen dizolvat si azot oxidat si din influentul de apa uzata sub forma de nitrati si nitriti este consumat rapid de catre heterotropi in prezenta unei mari concentratii de substrat. Pe durata procesului MIX FILL microorganismele de reducere a fosforului si cele de denitrificare migreaza in conditii anoxice catre substrat pana cand azotul oxidat este eliminat. O data eliminat oxigenul si azotul oxidat, procesul din MIX FILL continua in conditii anaerobe. Utilizarea unui agitator permite sistemului sa produca un amestec independent de cel obtinut in urma aerarii.
Conditiile anaerobe favorizeaza producerea fermentatiei in care microorganismele creeaza produse secundare cum ar fi acidul acetic boidegradabil. Microorganismele care asimileaza fosforul elibereaza polifosforul inmagazinat pentru a produce energia necesara acumularii acestor produse secundare sub forma de grasimi intracelulare cu o greutate moleculara ridicata. Fosforul eliberat ramane in solutie.
REACT FILL - In timpul acestui proces incepe aerarea si se continua procesul MIX FILL. Datorita faptului ca se dezvolta conditii aerobe, microorganismele care asimileaza fosforul folosesc produse de stocare intracelulare pentru crestere. In timpul cresterii aerobe, organismele intracelulare stocate produc energie pentru reducerea fosforului celular suplimentar si stocarea acestuia ca fosfor intracelular. Microorganismele folosesc de 3 sau 4 ori mai mult fosfor decat ar folosi pentru crestere in procesul conventional de aerare a namolului activ. Termenul “rata de crestere a fosforului” este folosit pentru a descrie acest fapt. La sfarsitul acestui proces aportul de apa uzata este intrerupt.
REACT - In timpul procesului REACT aerarea si amestecul continua iar debitul de apa uzata este deviat catre un alt BRS care are in componenta mai multe rezervoare. Reactiile pentru indepartarea substratului incepute in timpul procesului FILL sunt completate in timpul procesului REACT. Autotrofii si heterotrofii aerobi folosesc substrat rezidual astfel incat dupa procesul SETTLE, exista un lichid supernatant epurat. Tratamentul este controlat prin inchiderea respectiv deschiderea suflantelor pentru a produce conditii anaerobe si aerobe. Controlul timpului de amestec si aerare este foarte important pentru obtinerea unei eficiente de epurare inalte. Ciclul inchis/deschis al aerului si mixerele produc nitrificare, denitrificare si indepartarea fosforului. Perioada procesului REACT este foarte importanta pentru apele uzate industriale sau greu de tratat.
SETTLE - Dupa procesul REACT, amestecarea si aerarea inceteaza si materiile in suspensii se decanteaza in conditii perfecte. Este important ca procesul SETTLE sa nu depaseasca momentul in care se dezvolta conditiile anaerobe, altfel fosforul va fi eliberat inapoi in solutie.
DECANT Scopul procesului DECANT este de a indeparta efluentii tratati din bazin fara extragerea gunoaielor plutitoare sau agitarea stratului de namol sedimentat. Namolul activ in exces este de asemenea eliminat din BRS in timpul procesului DECANT. Fosforul incorporat in namol este indepartat din sistem o data cu namolul.
In instalatiile BRS cu mai multe bazine procesul IDLE se poate desfasura in asteptarea urmatorului influent. Procesul IDLE este necesar atunci cand debitul mediu este mai mic dacat cel estimat in proiect. Procesul IDLE se poate desfasura in secvente atunci cand este necesara indepartarea fosforului.
NITRIFICAREA
Nitrificarea este o oxidare biologica a amoniacului in nitrit (NO 2 ) si apoi in nitrat (NO 3 ). Microorganismele care fac posibila aceasta conversie sunt specii autotrofe Nitrosomonas si Nitrobacter care indeplinesc reactia in doi pasi asa cum urmeaza:

Nivelul nitrificarii realizat in timpul tratamentului depinde de masa de microorganisme nitrificante, de varsta peliculei de microorganisme, temperatura apei uzate, concentratia de nitriti, pH si de rata CBO5.
Per total reactia este urmatoarea:

Oxigenul necesar pentru nitrificare este de aproximativ 20,87 kg O2 pentru cantitatea din azotul amoniacal nitrificat. Aproximativ 7,1 mg/l de CaCO 3 este consumat pentru azotul amoniacal nitrificat. S-a observat ca nitrificarea se produce cu eficienta maxima la un pH cupris intre 7,2 – 9,0 unit. Temperatura are un efect important in mentinerea unei rate inalte a nitrificarii. Rata nitrificarii scade o data cu scaderea temperaturii. Daca temperatura apei procesate se mentine sub 10º C pentru perioade mari de timp sau exista sansa unor variatii negative bruste, trebuie avuta in vedere asezarea BRS in interiorul unei cladiri sau preincalzirea influentului in anumite faze. Epurarea apelor uzate menajere cu BRS conduce la aparitia unor efluenti cu o incarcare de azot amoniacal mai mica de 1 mg/l. Bacteriile sunt sensibile la factorii de mediu si numerosi compusi sunt cunoscuti ca fiind toxici in nitrificarea microorganismelor. Chinetica nitrificarii este imbunatatita in mod semnificativ prin folosirea unui mixer in BRS.
DENITRIFICAREA
Denitrificarea este necesara atunci cand efluentul trebuie sa respecte o limita impusa pentru azotul total. Daca azotul din apa uzata ce urmeaza sa fie epurata este sub forma de amoniac sunt necesari doi pasi. In primul pas amoniacul este transformat in mod aerob in azotat (NO -3 ) prin nitrificare. In cel de al doilea pas azotatii sunt transformati in azot gazos prin denitrificare care are loc in conditii anaerobe. In BRS atat nitrificarea cat si denitrificarea sunt realizate in mod simultan in acelasi bazin. Acest lucru este realizat prin pornirea/oprirea electro-suflantelor pentru a creea conditii aerobe/anaerobe in timpul procesului REACT. Denitrificarea are loc de asemenea in timpul procesului FILL cand aerul este inchis. Folosirea mixerelor joaca un rol important in asigurarea independentei amestecarii (cu electro-suflantele inchise) si cresterea ratei chinetice de denitrificare. Concentratia de nitrit (NO-2 ) este cunoscuta ca inhibitor a ratei de denitrificare. Pentru a minimaliza acumularea de nitriti, este esentiala prevenirea limitarii de carbon in timpul pasului de denitrificare. Cerintele stoechiometrice indica aproximativ 2,5 g metanol per 1g de azotit redus la un pH de 8,3 .

Procesul simultan de nitrificarea/denitrificarea realizat in BRS are urmatoarele avantaje :
• La sistemele clasice cu compartimente separate sursa externa de carbon ( de ex. Metanolul ) este adaugata pentru procesul de nitrificare/denitrificare. In cazul BRS adaosul de carbon extern este eliminat sau redus in mod semnificativ datorita faptului ca denitrificarea se obtine prin degradarea endogena a organismelor sau folosind carbonul din apa uzata.
• Eliminarea unor bazine separate de denitrificare, decantarea intermediara si finala necesare in sistemele clasice.
• Prin controlul procesului in timpul pasului de nitrificare, pana la 50% din alcalinitatea consumata in timpul pasului de nitrificare este recuperata, ceea ce reduce costul adaosului caustic.
• In timpul procesului de denitrificare o cantitate mare de oxigen este recuperata. Acest lucru reduce volumul aerului necesar realizarii nitrificarii si reducerii CBO5 , si conduce la economii majore in costul energiei electrice folosita pentru aerare.

INDEPARTAREA FOSFORULUI:
In mod conventional indepartarea fosforului s-a realizat folosind precipitatii chimice prin adugarea unor coagulanti potriviti cum ar fi clorura ferica sau alaunul si prin indepartarea precipiatiilor chimice (namol) din sistem. Totusi aceasta metoda implica costuri cu adaosul de chimicale si genereaza un volum mare de namol chimic ce necesita depozitare adecvata.
In procesul BRS fosforul poate fi indepartat biologic pana la un nivel de 1-3 mg/l fara coagulanti chimici. Daca limita impusa trebuie sa fie mai mica decat 1 mg/l se pot agauga coagulanti precum clorura ferica sau alaunul spre sfarsitul procesului REACT iar precipitatii obtinuti sunt eliminati impreuna cu namolul activ rezidual. Cantitatea de coagulant folosita este diminuata fata de sistemele clasice.
Patru grupe majore de microorganisme sunt raspunzatoare pentru indepartarea fosforului biologic in BRS:
• Microorganisme de denitrificare • Microorganisme produse in urma fermentarii • Microorganisme care asimileaza fosforul • Heterotropi si autotropi aerobi
BRS este programat sa produca con ditii de mediu aerob sau anaerob pentru a activa diverse specii de microorganisme. Procesele sunt controlate pentru a avantaja inmultirea microorganismelor biodegradante cat si a microorganismelor care asimileaza fosforul. Timpul necesar imbogatirii acestor populatii de microorganisme este redus substantial cu ajutorul mixerelor.

hahaha nu esti primul care spune ca filtrele sunt ptea scumpe pt ceea ce fac,insa tre sa intelegem ca producatorii iti pun in mana toate obiectele pe care tu daca le.ai cauta si confectiona plus monta de unul singur ti.ar lua o perioada buna de timp sa faci exact asa cum ti.ai dori,in legatura cu debitul,dar si cu materialele filtrante.
ce spuneai tu in legatura cu un loc in acvariu unde sa se stranga resturile si detritusul prin curentul de apa la fel ca la diferitele tipuri de epurari din fluvii sau rauri sau mai stiu eu ce,exact asa am facut eu in acvariul cu Racul meu.Datorita pozitionarii filtrului cu un debit nu prea mare dar continuu si cu siguranta nu prea mic,astfel incat sa se asigura un curent de apa care se sparge intr.un anumit punct al acvariului,astfel,cand se intoarce,toate reziduurile si etc din apa sunt parca stranse cu matura si puse in coltul opus al acvariului, eu trebuind sa trag doar cateva sute de grame de apa dupa fiecare masa ce ii ofer. La faza cu epurarea eu chiar nu am studii,nu am cercetare,insa ce spui tu ,dupa parerea mea se poate realiza la un nivel mare,nu la nivel de geamuri lipite intr.o camera de apartament. la filtrarea prin filtrul cumparat,acele resturi mari sunt sparte in resturi mici,trase in interiorul filtrului,mancate/acaparate/distruse de bacteriile bune,indiferent care sunt ele si eliminate cat de cat din substantele nocive pt pesti. de aici si schimburile de apa,koala are o vorba : 50% eliminat apa,50% eliminat nitritii.
Teoria ta si practicile ce le dai ca exemplu,NU sunt gresite ! Acest subiect trebuie dezbatut complet,sunt de acord,insa trebuie sa facem diferenta intre filtrarea mecanica,cea biologica si chimica.
Pe scurt,vreau sa evidentiez si altora care inteleg doar ceea ce inteleg si eu,treaba sta asa: apa vine,se impute,trece printr.un material filtrant cat mai bun,iese curat,pestii respira,succes. nici noi nu suntem interesati de termeni,insa vrem sa stim cat de cat ce se intampla in acvariul nostru. consider ca epurarea nu se poate face intre geamurile acvariilor noastre,pt mine cel putin cand vine vba de epurare,vbim de ceva la scara mult mai mare decat un acvariu exemplu 80/40/80 dar mult mai mare si decat un acvariu de 2000/1000/2000.

Nici eu nu prea stiu sa explic exact, nici in articolul pus de mine nu este prea bine explicat dar e simplu, dar cert este ca atunci cand am inceput pe aici sa citesc de azot, mi am amintit ca procesle sunt IDENTICE. In statiile de epurare procesele trebuie controlate mai bine, deoarece impurificarile sunt mult mai mari, in rest e la fel, dar la alta scara. De ex, in abatorul unde am lucrat, avea o capacitate de taiere de 2000 capete ovine pe zi. Iti dai seama cum iesea apa de acolo (o gramada de sange, serturi de piele, matele si stomacele se spalau iar toata apa aia cu cuntinutul stomacal era evacuata.... doar se filtra printr un filtru cu tambur rotativ cu gauri de 1 mm, si se mai facea o decantare de grasimi. Apa dupa epurare trebuie sa respectele normele impuse de apele romanle NTPA002. Probleme erau ca se si taiau 2 sau 3 zile de numa apoi se facea pauza cateva zile, deci nici nu se dadea constant mancare la bacterii, aici iarasi e mai usor in acvaristica. In plus fata de acvarii, apa e ra si puternic impurificata cu fosfor (din sange), acolo aveam probleme cu indepartarea lui in acelasi bazin .... La sararea pieilor, sarea aducea si aport supe rmare de cloruri .... Toata apa aia, (nu mai retin exact cantitati) trebuia eliminata intr o zi, curata

Procesul e simplu: o faza ar fi agitare si aerare (dar la noi apa vine gata agitata si aerata!) A doua faza ar fi agitare fara aerare, doar aia ar trebui facuta la noi, Apoi ceva sedimentare si evacuare. Agitar ee simplu de facut. Cu evacuarea si sedimentarea e mai greu fara multe chestii, ma gandesc sa se faca mai simplu, continuu, printr un preaplin in alta camera, de acolo sa se traga in bazinul principal. Aici au probleme cu fosforul, de aia se mai complica putin. Nu stiu daca am fost explicit.

Legat de carbonul activ, aici nu am pre vazut de regenerarea filtrelor! Aceasta se face foarte simplu prin apa fierbinte in sens invers de curgere, la 90%. De ex. un filtru cu carbon activ ieftin: un pet (sau alt recipient de genu sa reziste la apa fierbinte) cu 2 stuturi lipite, unul in capac si unul in fund, umplut cam 75% cu carbune dinala de se pune in frigidere (ieftin), cu ceva sita sus si jos sa nu se piarda, apoi cuplat la filtru sa curga de sus in jos prin el. O data pe saptamana sau pe luna se scoate si se regenereaza: se pune invers apa fierbinte prin el, altfel se si barboteaza, apoi este ca nou

Eu consider ca nitrificarea reuseste sa se produca destul de bine in acvariu si filtrele existente deoarece exista un mediu aerob, conditii pentru bacteriile care fac nitrificarea (substrat, plante, pietre, burete din filtru). Denitrificare in schimb ar necesita sa se faca separat, deoarece nu prea sunt niciunde conditii. Conditiile cerute ar fi: apa fara oxigen, carbon, rulaj mic de apa. Agitare. La sistemele trickle vad ca agitarea a fost inlocuita cu medii suport pentru bacterii, iar apa sa treaca prin cadere.

Mai pun unarticol:
Denitrificarea
In cadrul proceselor de denitrificare, substantele anorganice, combinatiile oxidante ale azotului, nitriti (NO2-), si nitratii (NO3-), sunt transformate cu ajutorul bacteriilor heterotrofe in azot gazos liber.
Fig. 3.83. Schema fluxului tehnologic de epurare biologica cu denitrificare ( NA – namol activ)
In procesul de denitrificare, nitratul existent in apa este descompus pe cale biologica, in azot liber, bioxid de carbon, apa, concomitent cu un consum de carbon.
Reactiile care au loc sunt de forma:
Corg + 5O2 = 5CO2
5Corg + 4H+ + 4NO2 = 5O2 + 2N2 + H2O
In aceste bazine are loc o agitare a amestecului pentru a permite mentinerea substantelor solide in suspensie, dar suficient de lenta pentru a preveni contactul cu oxigenul atmosferic.
Procesele de nitrificare - denitrificare se pot desfasura in treapta unica (bazine comune) sau in trepte separate (bazine separate) cu conditia de a asigura mediul corespunzator dezvoltarii microorganismelor specifice.
In figura 3.84 este prezentata schema unei instalatii de nitrificare si postdenitrificare cu sursa externa de carbon organic.
Fig.3.84. Schema tehnologica de nitrificare si postdenitrificare
1–agitatoare; 2- sursa externa de carbon organic; 3-namol recirculat
Procedeul de nitrificare – denitrificare in treapta unica cu namol activ elimina necesitate a sursei de carbon externe prezentand urmatoarele avantaje:
· reduce necesarul de oxigen pentru indepartarea materiei organice si realizarea nitrificarii;
· elimina necesarul de carbon organic suplimentar impus de procedeul de denitrificare;
· elimina decantoarele intermediare pentru recircularea namolului.
Un astfel de sistem conduce la o eficienta de indepartare a azotului total de (60-80)% dar se poate ajunge pana la (85-95)%.
Procedeul de denitrificare in treapta separata este procedeul in care denitrificarea se adauga unui sistem biologic la care namolul generat este indepartat in fiecare etapa – oxidare carbon organic, nitrificare si respectiv denitrificare.
Pentru denitrificare se pot folosi bazinele cu namol activ, echipate cu agitatoare imense, cu scopul de a se asigura o agitare continua pentru a mentine in stare de suspensie flocoanele de namol activate.
Denitrificarea consuma jumatate din ionii de (H+), produsi la nitrificare, preintampinandu-se astfel scaderea pH-ului.
La tehnologia pentru eliminarea substantelor organice pe baza de carbon si a azotului pentru operatia de nitrificare, se impune prezenta oxigenului liber (conditii aerobe), iar pentru denitrificare conditii de mediu anoxice (anaerobe).
Procedeul de nitrificare cu predenitrificare intr-o singura treapta, fig.3.85 are loc intr-un bazin cu doua compartimente. Apa uzata intra in bazinul anaerob (DN) unde incepe procesul de denitrificare prin utilizarea carbonului organic existent in apa uzata.
Din cel de-al doilea bazin de nitrificare (N) se recircula apa (RI), incarcata cu nitrati din zona aeroba in cea anoxica unde acestia vin in contact cu substratul organic din apa uzata.
Apa epurata (E) dupa decantorul secundar (DS) este evacuate intr-un emisar natural.
Schema este eficienta pentru eliminarea azotului si prezinta avantajul de a folosi rational sursele de carbon interne existente si astfel se reduc costurile de investitie prin eliminarea unui decantor secundar.

Pentru aceasta cred ca este destul un singur bazin, cu agitare si eventual inca unu pentru decantare (sau compartimentat primul prin un perete partial); un debit mic de apa. Debitul trebuie sa fie mic pt. ca sa nu venim cu un aport mare de apa oxigenata, bacteriile sa aiba timp sa consume oxigenul. Nici un proces nu se desfasoara unulateral, atac chimic cat si biologic! Tot timpul si oriunde mai exista si alte procese si reactii secundare. O sa incerc sa pun mai multe variante.

Humbert wrote:pai bacteriile care fac denitrificarea au nevoie de oxigen, deci daca apa nu circula, adio oxigen, adio bacterii si deci nu mai are cine sa oxideze amoniacul, asa ca adio denitrificare.

Situatia pe care o descrii tu se refera la nitrificare. Denitrificarea presupune exact opusul.
Inginereste vorbind, in lipsa oxigenului bacteriile se apuca si halesc O3 din NO3, astfel ca ramane N (azot), care se evapora.

da, am vrut sa corectez ieri dar nu am mai putut edita.

peste tot unde am scris "denitrificare" am vrut sa scriu "nitrificare".

cred ca sunt f putini acvaristi care fac denitrificare.

Exact! Humbert nu a inteles fenomenele sau a scris gresit. De aceea e bine ca prima data sa intelegem exact ce se intampla, dupa aceea solutiile vin mult mai simplu, astfel nici nu facem greseli.
Mai pun o poza cu un bazin simplu ... cu precizarea ca aditivi organici (sursa de carbon) nu trebuie adaugat, doar in cazuri extreme, daca sunt concentratii foarte mari de nitati si nitriti.

@Humbert: Am corectat eu.

- da, sunt putini acvaristii care fac si "denitrificare" la bazinele lor... Calin Gherman este unul dintre ei... mai sunt colegi pe la sectiunea marina care fac asta cu reactoarele "shubiliene".
- majoritatea dintre noi ne bazam pe schimburile de apa ca sa scapam de nitrati.

payti wrote:Exact! Humbert nu a inteles fenomenele. De aceea e bine ca prima data sa intelegem exact ce se intampla, dupa aceea solutiile vin mult mai simplu, astfel nici nu facem greseli.

Te asigur eu ca stie exact despre ce e vorba!
A fost doar o scapare, pe care am corectat-o eu.

Am mai gasit o discutie, cred ca nefinalizata ....
http://forum.aquascaping.ro/topic/5935-denitrificator/