Sunt nou aici si in acvaristica.
Am avut un acvariu mic (10L) cu un betta pe care am reusit sa l omor Fara filtru, lumina ... schimbam des toata apa si spalam pietrisul).
Ieri mi am luat un kit Eheim aquastar 54 (volum 54l, filtru pickup 60 - 2008, 150-300 l./h., cu neon de 15W si incalzitor Jager 50W).
De o saptamana am un cars negru cu ochii scosi (black moor cred ca este sau telescop) si un gurami, pe care nu i am pus inca in acvariul nou, desi in cel vechi apa este deja murdara.
Acum incerc sa ciclez noul acvariu, ma gandesc totusi sa fac ciclarea cu pestii in el pt. ca imi pare rau de ei sa ii mai itn in cel mic.

O sa va mai cer pareri pe parcurs ... acum mai trebuie sa imi iau ceva pietris ca substrat (am luat 5 kg. cu granulatie 1-2 mm. dar se pare ca nu e destul, am doar vreo 2 cm.) si vreo cateva plante de interior ...

Am uita sa pun primele intrebari:

- Mi se pare ca pompa face turbion prea mare (i-am scos furtunul ce baga bule, conform celor citite pe forumuri), e pusa pe peretele lateral sa bata pe lungimea bazinului, cam la 1 cm sub apa, face valuri ok, dar mie mi se pare ca bate prea tare in sensul ca am 3 plantute de suprafata si le roteste de numa, nu stiu daca e prea bine. Ce ziceti, e ok?
- Legat de ciclarea cu ambii pesti, e ok sa ii introduc si pe ei in bazin? Stiu ca o sa ziceti ca nu e ok, dar eu vreau sa i pun. Daca tot trebuie surse de amoniac (ieri am pus apa, am adaugat si ceva bacterii, ceva substanta anticlor si inca o substanta ce era in kit, nu mai stiu acum exact cum ii spune, am pus si apa murdara de la ei ca sa porneasca bacteriile mai repede. Mai vreau pana una alta sa iau si un sanitar, deocamdata.
Acum imi dau seama ca ar fi trebuit sa pun postarea la coltul incepatorului... Oare se poate muta?

Nu prea ai de ales, pune ambii pesti in acvariu si hraneste-i cu zgircenie, n-o sa ai probleme dar nu mai lua altii. In legatura cu curentul de apa prea puternic: daca pui niste pietre sau radacini in acvariu o sa se mai disperseze turbionul. Sau poti folosi un spray bar.
Ma tem ca pestii n-o sa se impace cind mai creste gurami.

Mersi pt. mutare si raspuns.
Duza de iesire are profil dreptunghiular, nu stiu daca pot adapta un spraybar sau daca exista unul special pentru acest model de filtru (pick up 60-2008). Legat tot de filtru, este destul oare buretele din el sau trebuie sa il inlocuiesc / sa mai adaug ceva, de genul carbon activ ... am vazut ca exista la obtionale.
Urmeaza sa caut ceva radacini / plante (nu prea sunt adeptul radacinilor de cumparat, eu sunt pescar si merg mult pe malul apei, prefer sa caut eu ceva din lemn de esenta tare ... mor de ciuda ca am unele super faine dar le-am lacuit si sunt folosite ca obiect de decor).

Mie mi-e teama ca bazinul va porni "cu stangul".

- acvariul e prea mic pentru caras... gouramul e din alt film.
- filtrul acela e bun pentru filtrare mecanica si cam atat.
- daca mai pui si lemne inauntru, o sa pierzi inca vreo cativa litri de apa din volumul util.

Ce as face eu:

- as duce pestii inapoi, deoarece nu sunt potriviti pentru bazinul tau.
- l-as cicla ca lumea... nisip de 2 degete, cateva plante nepretentioase, un lemn dragut... lasat sa "mearga" vreo 2-3 saptamani, cu filtrul pornit non-stop.
- apoi as pune acolo 4-5 pesti mici... ca sa-mi fac mana si ca sa nu-l dau peste cap repede. In timp, o sa-ti dai seama ce vrei si ce ti se potriveste.

Bacteriile NU stau in masa apei!... ele sunt prezente pe suprafetele fizice din acvariu (pietre, filtru, nisip, etc).

Update: mi am cumparat urmatoarele:
plante: anubius nana, elodea si valisneria, pe langa o salata plutitoare pe care o aveam (libnobium cred ca este).
O radacina (cica e de mangrova), imi place mult!
un miciog nu stiu daca si in acvaristica ii spune asa
un aspirator de la resun
inca 3 kg de pietris
am luat si un puiut de sanitar (corydoras) care s a transformat in doi (doamna mi a pus unu bonus desi am spus ca nu vreau ) :O
am aranjat acvariul, am pus doar cei doi sanitari in el deoarece e clar ca le trebuie oxigen si dincolo nu puteam ... Inca stau stresati intr un colt ...
O sa revin cu ceva poze cand se limpezeste apa ...
O remarca: s au mai domolit valurile! Imi par ok acum.

Salut!
Vezi ca ai sarit peste sfaturile lui Koala, care sunt de bun simt. Eu zic sa te concentrezi pe ele.
Nu mai adauga nimic pina nu pui o poza si nu ai un plan clar despre parcursul acvariului,
inainte de orice plantarea si ciclarea, echilibrarea acvariului si apoi popularea lui. Pestii au
nevoie de oxigen dar in nici un caz de amoniac si nitriti, care vor apare pe parcursul ciclarii.

Nu e limpede inca apa ....

Alta poza.
Clar nu mai pun alti pesti. Inca nici nu am pus carasul, care face multa mizerie, o sa le dau si mancare putina. M am gandit ca un sanitar super mic (nu au nici un cm. Acum nu se vad ca stau ascunsi sub filtru) nu face multa mizerie suplimnetar, mai ales ca el mai face curatenie si dupa ceilalti.

Dupa cum vedeti am si un fond tot cu frunze (desene de a lui fiu meo pe perete).

Ceva pareri? Sunt suficiente plantele? Am ales unele mai rezistente, sa nu fie mancate asa repede.
Legat de temperatura, la mine in casa e foarte cald, cam 29 grade in perioada asta! Sa afecteze pestii? Sa las atunci capacul deschis la acvariu?

Sunt intr o mare dilema: ce pesti sa pun??? Trebuie sa stabilesc urgent, ca sa stiu ce sa fac cu cei pe care ii am si nici nu vreau sa ii chinui. In urma analizelor, sunt lamurit ca o sa scap de caras. Ramane guramiul, ce sa fac cu el, oare merge sa ramana? Nu as vrea sa ii dau pe ambii doar de neesitate maxima. Baiatul meu are 4 ani si este atasat de ei! Am inteles de la un prieten ca se intelege bine cu sanitarii. Tot prietenul meu mai are unu de 10 cm. de care vrea sa se scape. Daca raman pe gurami l-as lua de la el. Cati ar intra ok la mine in acvariu (3, 5?). Oare toti cresc asa mari? Am inteles ca sunt si specii mai mici. Nu stiu al meu de care este. Daca tin doar guramiul meu si sanitarii (fara sa mai pun alti gurami), ce si cati pesti imi recomandati sa mai pun? Mi ar place sa mai pun cativa micuti (neoni, tetra ...).

Imi cer scuze daca repet ce am mai spus eu sau ce au spus si alti colegi dar am senzatia ca in acest caz repetarea chiar este mama invataturii !!!

1. Nu mai adauga nici un pestisor, crevete, animalut ... nimic!
2. Planteaza acvariul cu niste plante de tip "easy" care te vor ajuta la ciclarea ... "din mers".
Eventual niste plante plutitoare, cu crestere rapida, care sa compenseze din "supa chimica" ce va evolua in apa pe parcursul ciclarii.
3. Poti sa adaugi bacterii pentru grabirea ciclarii. Eu am folosit Prodibio BioDigest cu rezultate biune : o fiola in apa si una in filtru.
4. Cel mai important : nu-ti mai chinui creierul cu ce ar mai trebui sa faci; ai rabdare macar trei saptamini si apoi mai discutam.

PS Daca inca te incapatinezi sa tii niste pestisori acolo, fa schimburi mai mici dar mai frecvente de apa, ca sa nu ii intoxici cu amoniac sau nitiriti.
Numai ca, in acest caz, ciclarea va dura ceva mai mult.

Tu nu ai inteles, nu mai vreau acum sa pun pesti, doar vreau sa ma hotarasc urgent ce voi pune in viitor, ca sa stiu ce sa fac acum cu gurami si cu carasul! Dacahotarasc ca pun atii, trebuie sa ii dau acum, dar as vrea sa pastraz macar guramiul. Carasul sta in bazinul de 10 l fara lumina si filtru, cu apa deja murdara si trebuie sa fac ceva cu el.
Legat de plantare, am pus poze, mai trebuie sa adaug plante???? Am si o planta plutitoare daca citesti ce am scris mai sus.
Legat de bacterii, am pus in bazin, eventual mai pot pune dar vreau sa vad cum evolueaza. Am mai scris si asta. Am pus si apa, pietre din acvariul vechi, deci conditii sa porneasca repede ar fi.
Legat de pestii din acvariu pe perioada ciclarii, am tot citit ca sa face ciclarea fara, dar eu vreau s-o fac cu pesti! Cu putini pesti dar nu cu el gol. Mancarea o sa le-o cresc progresiv. Fara pesti e normal sa dureze mult, deoarece fara "mancare", bacteriile se inmultesc foarte incet. Sunt aproape sigur ca o sa mearga si asa desi nu am experienta in acvaristica. Sunt inginer in industria alimentara si am experienta in epurari (am fost sef calitate la o fabrica de alcool - Perfect, am mai avut treaba cu epurarea la un abator de oi, unde aveau mari probleme, am studiat si stiu ciclul azotului de acolo, am mai facut o fabrica de alcool de la zero, am cunostinte de chimie organica, biochimie si microbiologie ...)

Legat de solutii: bacterii am Easy start iar pt. neutralizare azot am Easy ballance de la Tetra.

Cu tot respectul pentru calificarea ta, iti recomand sa citesti cu atentie articolul colegului nostru, Dragos.
Acopera aproape in totalitate, problematica ciclarii. Iata link-ul :

http://www.acvariu.ro/forum/posts/list/24422.page

Vreau sa adaug doar doua remarci :

1. Faptul ca ai adaugat apa si pietre din alt acvariu, probabil matur si echilibrat, nu te ajuta decit in foarte mica masura.
Bacteriile autotrofe, Nitrosomonas si respectiv Nitrobacter (listate in succesiunea proceselor biochimice care au loc in ciclul azotului) se fixeaza
pe mediile de filtrare si, in mai mica masura, in substratul acvariului. O mica diferenta ar fi fost facuta daca adaugai radacini sau lemn din alt acvariu
ciclat dar si in acest caz, diferenta este mica. Pina la urma, populatia bacteriana semnificativa se regaseste in mediile pentru filtrare biologica
(de aceea sunt denumite asa, medii pentru filtrare biologica; acolo se fixeaza microflora responsabila de procesele de nitrificare).

2. Bacteriile autotrofe sunt bacterii care isi asigura cerintele nutritive exclusiv din mediul in care traiesc : carbonul din dioxid de carbon, azotul
din compusi azotati, etc in conditii de aerobioza. In articolul mentionat mai sus gasesti detalii foarte aplicate. Faptul ca, in perioada ciclarii, este
recomandata adaugarea de mici cantitati de mincare pentru pesti si care, prin descompunere, furnizeaza produsul primar al ciclarii, amoniacul, nu
inseamna ca astfel se va mari rata de multiplicare a bacteriilor ci doar ca astfel le punem la dispozitie necesarul nutritiv de care au nevoie pentru
a se dezvolta si multiplica normal, fara factori limitativi. Rata de multiplicare a bacteriilor este foarte puternic determinata genetic. Formarea si
evolutia fusului nuclear de diviziune este strict legata de capacitatea celulei, oricare ar fi ea, de a-si sintetiza materialul genetic necesar dublarii
numarului de cromozomi. Este un fenomen numit mitoza celulara sau diviziune somatica (desi ultima notiune este din ce in ce mai putin utilizata
la organismele unicelulare si mai mult si pe buna dreptate la tesuturile diferentiate ale organismelor pluricelulare). Asadar, ritmul de divizare al
bacteriilor autotrofe este limitat de resursele de carbon, azot, oxigen, s.a. externe dar si de capacitatea lor de a prelucra aceste resurse si de a
utiliza substantele de sinteza de tip self in procesul dezvoltarii si multiplicarii. Prin comparatie, bacteriile heterotrofe sau mixotrofe au o rata de multiplicare
uneori fulminanta, dublindu-si numarul o data la 30 de minute. Altfel, cum s-ar putea dezvolta o eterocolita in mai putin de 48 de ore, daca
E. coli nu ar avea o capacitate extraordinara de a utiliza resurse nutritive externe, in forma organica si anorganica, si nu s-ar multiplica la fiecare
25-30 de minute ?! In concluzie, termenul de "grabire a ciclarii" prin adaugarea de amoniac sau hrana de pesti este putin fortata. Fenomenul se
numeste mai curind "asigurarea conditiilor ciclarii". Ciclarea se intimpla oricum in ritmul in care bacteriile se fixeaza si se multiplica pe suportul potrivit
in limita resurselor pe care le au la dispozitie. Dupa ce bacteriile au tot ce le trebuie, procesul este limitat de capacitatea biologica a bacteriilor de
a se reproduce.

Scuze daca am fost putin mai narativ si daca m-am mai repetat, pe ici pe colo.
Repet, citeste topic-ul la care te duce link-ul de mai sus.
Eu il recitesc cu placere din cind in cind, sa fiu sigur ca nu uit

Mersi de articol, dar nu am chef acum de studiat, ti am mai spus ca stiu despre azot.
Inca o data as vrea sa revin la intrebarile mele din ultimele mele postari, la care as dori raspuns. Intre timp am scapat de gurami A DECEDAT. Am vazut de ieri ca avea excrementele albe, subtiri si lungi atarnate de el, ceea ce mi a sarit in ochi desi nu il am decat de vreo saptamana. Uitandu ma azi la el, a inceput brusc sa faca tumbe, apoi sa o ia razna, apoi a cazut. Nici nu credeam ca moare. Am cautat pe net si cautand dupa comportament ciudat am gasit ca ar fi ceva paraziti intestinali ... In fine. Tind sa cred ca era dinainte infestat (a fost cumparat din piata). Oare acum ar trebui decontaminat bazinul??? Mi a mai ramas carasul, in bazinul mic, fara filtru si lumina Nu stiu ce sa fac cu el. In bazinul nou sunt cei 2 mici sanitari, care sunt voiosi.

Silviu Man wrote:
Vreau sa adaug doar doua remarci :

1. Faptul ca ai adaugat apa si pietre din alt acvariu, probabil matur si echilibrat, nu te ajuta decit in foarte mica masura.
Bacteriile autotrofe, Nitrosomonas si respectiv Nitrobacter (listate in succesiunea proceselor biochimice care au loc in ciclul azotului) se fixeaza
pe mediile de filtrare si, in mai mica masura, in substratul acvariului. O mica diferenta ar fi fost facuta daca adaugai radacini sau lemn din alt acvariu
ciclat dar si in acest caz, diferenta este mica. Pina la urma, populatia bacteriana semnificativa se regaseste in mediile pentru filtrare biologica
(de aceea sunt denumite asa, medii pentru filtrare biologica; acolo se fixeaza microflora responsabila de procesele de nitrificare).

De ce ma ajuta in mica masura? Apa era murdara, deci are si ceva bacterii dar are si amoniac! Deci ma ajuta mult, adica nu mai pierd cateva zile pana prima mancare introdusa se descompune si produce amoniac! Legat de radacini, nu am avut, dar am introdus apa, plante si pietre. Nu vad diferenta. Plus ca am introdus si bacterii din sticla.
Prin adaugarea a cativa pestisori (eu am 2 de ~ 1,5 cm.) carora le dau cateva grame de mancare pe zi, dar ei ajuta si ei la descompunerea mai rapida a mizeriilor de prin acvariu, prin digestia lor, accelerez procesul si fac ca primele bacterii sa fie mai adaptate climatului lor, daca intelegi. Adica unui porc ii dau 3 saptamani cateva boabe de porumb, dupa aceea ii dau brusc cateva kg, de mamaliga amestecata cu porumb, asa ziceti voi! eu ii dau tot mamaliga de la ineput, si cresc incet portia.
Si plantele ajuta procesul, dar nu doar prin oxigenul eliberat cat si prin materialul organic eliberat in apa prin descompunere!

Silviu Man wrote:
2. Bacteriile autotrofe sunt bacterii care isi asigura cerintele nutritive exclusiv din mediul in care traiesc : carbonul din dioxid de carbon, azotul
din compusi azotati, etc in conditii de aerobioza. In articolul mentionat mai sus gasesti detalii foarte aplicate. Faptul ca, in perioada ciclarii, este
recomandata adaugarea de mici cantitati de mincare pentru pesti si care, prin descompunere, furnizeaza produsul primar al ciclarii, amoniacul, nu
inseamna ca astfel se va mari rata de multiplicare a bacteriilor ci doar ca astfel le punem la dispozitie necesarul nutritiv de care au nevoie pentru
a se dezvolta si multiplica normal, fara factori limitativi. Rata de multiplicare a bacteriilor este foarte puternic determinata genetic. Formarea si
evolutia fusului nuclear de diviziune este strict legata de capacitatea celulei, oricare ar fi ea, de a-si sintetiza materialul genetic necesar dublarii
numarului de cromozomi. Este un fenomen numit mitoza celulara sau diviziune somatica (desi ultima notiune este din ce in ce mai putin utilizata
la organismele unicelulare si mai mult si pe buna dreptate la tesuturile diferentiate ale organismelor pluricelulare). Asadar, ritmul de divizare al
bacteriilor autotrofe este limitat de resursele de carbon, azot, oxigen, s.a. externe dar si de capacitatea lor de a prelucra aceste resurse si de a
utiliza substantele de sinteza de tip self in procesul dezvoltarii si multiplicarii. Prin comparatie, bacteriile heterotrofe sau mixotrofe au o rata de multiplicare
uneori fulminanta, dublindu-si numarul o data la 30 de minute. Altfel, cum s-ar putea dezvolta o eterocolita in mai putin de 48 de ore, daca
E. coli nu ar avea o capacitate extraordinara de a utiliza resurse nutritive externe, in forma organica si anorganica, si nu s-ar multiplica la fiecare
25-30 de minute ?! In concluzie, termenul de "grabire a ciclarii" prin adaugarea de amoniac sau hrana de pesti este putin fortata. Fenomenul se
numeste mai curind "asigurarea conditiilor ciclarii". Ciclarea se intimpla oricum in ritmul in care bacteriile se fixeaza si se multiplica pe suportul potrivit
in limita resurselor pe care le au la dispozitie. Dupa ce bacteriile au tot ce le trebuie, procesul este limitat de capacitatea biologica a bacteriilor de
a se reproduce.

Trebuie sa existe un raport intre carbon: azot:fosfor = 100: 5: 1! carbonul este dat de materiile organice. cu cat sunt din toate, procesul merge mai repede.
prima faza este nitirficarea (oxidare amoniului in azotiti si apoi in azotati) este un proces aerob, cu consum mare de oxigen. Aici contribuie foarte mult filtrul, unde, dupa parerea mea chiar este indicat sa mearga si cu bule de aer! Cu cat merge mai tare e mai bine! Asa se face la statiile de epurare.
A doua etapa este denitrificarea, care este un proces anaerob! In aceasta azotatii se descompun oxizi de azot si azot gazos, care se elimina prin evaporare. Acest proces trebuie sa fie total lipsit de oxigen (max. 0,1 mg./l). de aceea trebuie sa fie substratul gros, in acvaristica, ca sa nu ajunga oxigenul acolo. Etapa asta eu cred ca in filtre nu se prea face, doar in zonele mai "infundate",
(nu cred ca mediile de filtrare sa retina asa mult oxigenul) deoarece prin ele circula apa oxigenata cu putere mare ci se face doarpe fundul bazinului, in partea de jos a substratului. Tinand cont ca substratul este pietris (care are granule etanse), penetrarea lui este greoaie si procesul se face foarte greoi. Ca sa se grabeasca procesul (eventual sa se mai faca si in masa apei (in filtru si la suprafata substratului), AR TREBUI FACUTE CICLURI CU FILTRUL OPRIT, CA SA SE FACA DENITRIFICAREA MAI BINE. In statiile de epurare asa se face, sa zicem 4 ore barbotare si agitare iar alte 1 ora sedimentare, pt, denitrificare.
Deci, ce vrei tu sa spui ca nu se inmultesc exponential ca alte bacterii este adevarat, dar se inmultesc proportional cu mancarea data. deci crescand mancarea (daca au si restul conditiilor), la creste repede numarul!

Asta ca sa vorbim despre procese.

Ce as mai vrea sa adaug, tinand cont de experientele mele pescaresti:
se poate crea in acvariu o zona pentru depunerea mizeriilor, un fel de groapa de gunoi (in cel mai linistit colt al acvariului). Acolo datorita miscarii apei se srang resturile organice. este de preferat ca acolo sa nu existe pietris, sau eventual unul cu granulozitate mai mare, ca sa se creeze un strat fin de namol activ. Astfel se poate grabi procesul. LA aceasta groapa se poate renunta dupa un timp, daca strica la estetica. Astfel de zone exista pe toate aepel naturale, acolo sunt statiile de epurare. Pauzele de aerare contribuie la sedimentare.
Nu vreau sa reinventez eu acvaristica, spun doar ce stiu si constat. Am nevoie si eu de ajutor, de aceea am accesat acest forum.

Si inca o constatre (nu am somn): nu facem ciclarea cu pesti (nu am inteles de ce) dar punem substraturi nutritive si alte substante nutritive ca sa ne creasca plantele. Pai ce contin acele substante pentru cresterea palntelor??? Contin exact azotati si azotiti! Compusi ai azotului. Pe langa potasiu si fosfor. deci exact produsii din dejectiile pestilor. Deci filtrele active pe care le am eu in acvariu sunt: substratul si plantele. Daca ecosistemul va merge bine, nu mai trebuie ca filtrul mecanic sa faca si el filtrare microbiologica.
Daca in acvariu nu punem pesti, dar punem plante (mari consumatoare de azot), azot vom obtine doar super putin, din cele cateva granule de mancare dupa ce se vor descompune (adica in cateva zile), pai fratilor, atunci normal ca dureaza ciclarea mult ))))
Sa ma idau un exemplu: drojdia pentru paine, se poate hrani cu orice dar dureaza mult activarea ei (adica ea trebuie sa si produca enzime specializate prin care sa digere diverse grane. Poti face paine si cu drojdie granule (adica nepregatiata, dar trebuie mai multa si perioada de dospire creste. In scnimb se poate face mai repede si mai bine paine cu drojdie activata, umezita cu apa calda, zahar sau si mai bine se face cu maia, adica drojdia aia a mancat deja faina si deja se inmulteste bine)

Silviu Man wrote:
PS Daca inca te incapatinezi sa tii niste pestisori acolo, fa schimburi mai mici dar mai frecvente de apa, ca sa nu ii intoxici cu amoniac sau nitiriti.
Numai ca, in acest caz, ciclarea va dura ceva mai mult.

Pai normal ca daca bagi nimic si scoti bacterii si substante nutritive cresti timpul ciclarii. Dar eu vreau sa l scad!
Daca stau sa ma gandesc, cei 2 cori ai mei produc cam un gram de KK pe zi, daca nici nu i hranesc calumea. In 50 litri de apa crezi ca se intoxica? Mi se pare cam prea putin. Cred ca imediat o sa pun si carasul in acvariu, dupa ce voi face cateva sedimentari cu filtrul oprit, ca microorgansimele din apa sa se depuna mai bine printre pietrisul din substrat :0

koala wrote:Mie mi-e teama ca bazinul va porni "cu stangul".

- filtrul acela e bun pentru filtrare mecanica si cam atat.
Bacteriile NU stau in masa apei!... ele sunt prezente pe suprafetele fizice din acvariu (pietre, filtru, nisip, etc).

Pai orice filtru e bun prentu filtrare si cam atat. Vad ca unii au filtre cu nu stiu cate tipuri de medii ... carbon ... Toate fac doar filtrare. Dar in trepte de marime diferite. Se pot filtra si bacteriile, sa ramana apa sterila (vezi berea pasteurizata la rece). Bacteriile ce sunt oprite in filtru in principiu mor! Normal ca fiind acolo mai mananca si ele cate ceva asa pe fuga. Tu ce pofta de mancare ai avea intr o cascada?
Sa lum un rau de ex. intram in apa unde este nisip tare. Acolo nu se intampla nimic. Pe mijloc e curent puternic, pietre pe fund. Acolo mai raman niste mizerii pe care le mananca pestisorii. Pe malul celalalt e apa mai calma, malul mai inaccesibil, namolul pana la genunchi. Acolo se face epurarea.
Bacteriile daca nu stau in masa apei, atunci cum ajung in filtru????? Bacteii gasesti peste tot, dar in diferite concentratii si diverse stadii. Pe filtru gasesti multe moarte si spori de bacterii. Cele vii si calumea, active, stauin depunerile din zonele cele mai calme, in pietris.