trasalica wrote:Salut, am tot citit pe forum problema cu KH-ul.
O anumita problema? Daca da, care?
trasalica wrote:Am un KH destul de mare, peste 7.
O duritate carbonica de 7°dKH poate fi, pentru pesti, mare sau mica, in functie de conditiile de viata la care sunt adaptati. Neonii si Ramirezii pot sa supravietuiasca si la acest nivel al duritatii carbonice, dar vor plati acest inconvenient cu pretul unei durate de viata mai scurte, o reproducere redusa sau oprita, culori si comportament suboptimale.
Este indreptatita dorinta de a oferi unor vietati aflate in ingrijirea noastra conditii de viata cat mai bune.
trasalica wrote:Exista o metoda mai moderna da a scadea acest KH?
Exista si metode relativ moderne, dar epoca in care au aparut nu are o importanta deosebita, metodele vechi si cele noi avand avantaje si dezavantaje in functie de situatia in care sunt aplicate, se afla in continua concurenta.
Metodele vechi: filtrarea prin rasini schimbatoare de ioni, sau prin turba;
Metoda mai noua: filtrarea prin osmosa inversa.
Ambele metode presupun investitii relativ mari, daca se fac in cazul ingrijirii unui numar mic de acvarii, cu un volum total sub ca. 100-200 L, iar apa folosita are duritate medie sau mare.
Daca se urmareste schimbarea duritatii unui volum mai mare de apa, este bine sa fie luate in considerare proprietatile apei, pentru a se putea aplica metoda cea mai potrivita.
Apa cu duritate mai mica de 5-6°dGH, 3-4°dKH poate fi influentata multumitor, in conditii economice, folosind pentru dedurizare turba, a carei influenta devine neglijabila in cazul apei cu duritate medie sau mare, metoda devenind in acest caz costisitoare, din cauza necesitatii unor cantitati mari.
Apa cu duritate mai mare de 6-7°dGH, 6-7°dKH poate fi filtrata prin osmoza inversa, caz in care se obtine apa cu duritate generala de ca. 0,7-0,8°dGH, resp. ca. 20µS/cm. (1°dGH = 33µS/cm)
Filtrele cu membrana semipermeabila, care filtreaza apa prin principiul osmozei inverse, exista de cateva decenii si au devenit in ultimii ani relativ accesibile la preturi care depind de calitatea foarte variabila.
Un caz deosebit il reprezinta necesitatea reducerii duritatii unui volum mare de apa cu duritate inalta, insotit de o presiune prea redusa a apei din reteaua de distributie.
In acest caz, pe de o parte se reduce mult durata de functionare a membranei semipermeabile, prin colmatarea cu depuneri de calcar, iar pe de alta parte devine necesara folosirea unei pompe, pentru ridicarea presiunii la cea necesara functionarii normale a membranei.
(Producatorii declara proprietati ale membranelor, care devin reale doar in cazul exploatarii in conditii ideale de temperatura si presiune, acestea existand foarte rar in realitate, ceea ce poate sa devina cu usurinta deosebit de nerentabil in practica!)
In acest caz devine avantajoasa folosirea metodei filtrarii prin rasini schimbatoare de ioni.
Doi litri de rasini de tip "Levatit S 100 G 1" livreaza ca. 500-600l de apa fara carbonati, cu o viteza de ca. 40-60l/h.
Rasinile incarcate cu componentii duritatii carbonice se coloreaza in rosu intens.
Cand ajunge culoarea rosie la baza cilindrului s-a epuizat capacitatea de filtrare.
Regenerarea acestor 2l necesita ca. 1,6l acid clorhidric cu concentratie de 33%, care se dilueaza cu 3,4l apa de retea, din care rezulta 5l de acid cu concentratie de 9,5-10%.
Cei 5l trebuie sa treaca prin 2l de rasini in 45 min, dupa care se spala rasinile cu 25l de apa de retea. In urma acestei regenerari se obtine apa cu 0°dKH, cu continut ridicat de CO2 si acid sulfuric.
CO2 se poate elimina prin aerisire, sau poate fi folosit pentru plante, acidul sulfuric se anuleaza prin adaos de apa de retea, pana se obtine cea mai redusa conductivitate electrica masurata cu TDS-metru. Schimbarea conductivitatii se produce instantaneu/contunuu, dupa volumul de apa adugat, indicatia TDS-metrului fiind continua.
In cazul unei ape cu duritate de 11-12°dGH, ca. 450µS/cm, se obtine prin filtrare apa cu ca. 560µS/cm, plusul de conductivitate fiind dat de acidul sulfuric.
Prin amestec apa filtrata-nefiltrata ca. 70L + 30L se obtin 100L apa gata pentru schimb, cu ca.180µS/cm duritate permanenta, cu un rest inofensiv de clorid, rezultat din anularea acidului sulfuric.
trasalica wrote:Am citit ca acidul citric poate scadea dar dozat o perioda mare de timp. Nu scrie insa cat sa pun, de cate ori pe zi etc
Acidul citric este un acid organic, care poate sa duca la inmultirea exploziva a unor bacterii, care la randul lor pot sa consume o mare parte a oxigenului din apa, aceasta afectand pestii si bacteriile din filtrul biologic.
trasalica wrote:Pe viitor intetionez sa achizitionez un sistem de filtrare al apei, cel indicat de Koala, dar cand or sa fie banuti, ca sa scot apa curata.
Pana atunci ce metode aveti de scadere?
Poate, osmoza?
Nota: rasinile folosite la masinile de spalat vesela nu sunt potrivite cu scopurile din acvaristica, pentru ca lasa o cantitate foarte mare de sare in acvariu.