Folosesc de ceva vreme o solutie pt mentinerea KH-ului facuta prin diluarea a 680g bicarbonat de sodiu alimentar in 10Litri apa de osmoza.

Pana acum am folosit bicarbonatul ca atare si a fost ok. Citind despre faptul ca aceasta solutie influenteaza pH-ul in momentul dozarii in acvariu si ca bicarbonatul ar trebui copt la cuptor inainte de prepararea solutiei (pentru a deveni carbonat) am cantarit aceeasi cantitate si am bagat-o la cuptor timp de o ora la 200 grade. Am preparat mai apoi solutia si am inceput s dozez in seara asta. Partea ciudata este ca acum noua solutie devine alb laptoasa in momentul in care ia contact cu apa din sump insa se disperseaza in mai putin de 5 secunde. Nu am observat sa se precipite ceva in apa in momentul dozarii.

Singura diferenta dintre cele 2 retete este aceasta coacere la cuptor. In rest am folosit aceeasi cantitate de bicarbonat, aceeasi cantitate de apa si chiar acelasi productor de bicarbonat.

Mai foloseste cineva bicarbonat copt? Se comporta la fel?

Ce alte retete pt kh buffer folositi?

Eu am folosit, pe vremea cand am incercat sa scap de gris cu ajutorul hiposalinitatii.
Prin coacere, bicarbonatul ala se transforma cumva (nu-s chimist, habar n-am sa-ti explic de ce) si efectul este mai durabil.
Uite aici: http://www.acvariu.ro/forum/posts/list/0/26846.page (incepand de la postul #8)

Am folosit "zeama de bicarbonat", dupa cum urmeaza:

- un plic de bicarbonat de sodiu, din ala alimentar,
- pus intr-o tava metalica si bagat la cuptor timp de o ora,
- cuptorul meu are temperatura maxima 240 gr. C (pe net se recomanda 300 gr. C),

Intr-o sticla de 2 litri am pus 4 lingurite "rase" si am amestecat cu apa... apoi, am pus in acvariu cate un pahar de zeama la 12 ore.
Ramane de vazut cat timp dureaza efectul asta...

Poate e un chimis pe forumul asta care ne poate explica in ce se transforma bicarbonatul dupa coacere. Sigur nu in carbonat de sodiu ca asta e soda caustica.

Prin incalzire se transforma in carbonat de sodiu, apa si dioxid de carbon, dupa formula:
2 NaHCO3 -> Na2CO3 + H2O + CO2
Soda caustica este hidroxid de sodiu (NaOH)

Mai multe detalii aici:
http://en.wikipedia.org/wiki/Sodium_bicarbonate
http://en.wikipedia.org/wiki/Sodium_carbonate

Teddy multumim, e clar ca nu ma pricep al chimie...

As vrea totusi sa stiu daca reatia pe care solutia preparata o are cu apa din acvariu este una normala.

In link-ul despre carbonatul de sodiu:
http://en.wikipedia.org/wiki/Sodium_carbonate

la capitolul "Sodium carbonate test" spune cam asa:
Carbonatul de sodiu este folosit in distingerea intre diferiti ioni ai metalelor obisnuite, care se precipita sub forma carbonatilor respectivului metal. Testul poate distinge intre Cu, Fe si Ca/Zn/Pb.
In sarea metalului se adauga solutie de carbonat de calciu. Un precipitat albastru indica ionul Cu2+. Un precipitat verde murdar indica ionul Fe2+. Un precipitat galben maroniu indica ionul Fe3+. Un precipitat alb indica ionii Ca2+,
Zn2+ sau Pb2+.


"Sodium carbonate test[edit]
The sodium carbonate test (not to be confused with sodium carbonate extract test) is used to distinguish between some common metal ions, which are precipitated as their respective carbonates. The test can distinguish between Cu, Fe and Ca/Zn/Pb. Sodium carbonate solution is added to the salt of the metal. A blue precipitate indicates Cu2+ ion. A dirty green precipitate indicates Fe2+ ion. A yellow-brown precipitate indicates Fe3+ ion. A white precipitate indicates Ca2+, Zn2+ or Pb2+ ion. The compounds formed are, respectively, copper(II) carbonate, iron(II) carbonate, iron(III) oxide, calcium carbonate, zinc carbonate and lead(II) carbonate. This test is used to precipitate the ion present as almost all carbonates are insoluble. While this test is useful for telling these cations apart, it fails if other ions are present, because most metal carbonates are insoluble and will precipitate. In addition, calcium, zinc and lead ions all produce white precipitates with carbonate, making it difficult to distinguish between them. Instead of sodium carbonate, sodium hydroxide may be added, this gives nearly the same colours, except that lead and zinc hydroxides are soluble in excess alkali, and can hence be distinguished from calcium. For the complete sequence of tests used for qualitative cation analysis, see qualitative inorganic analysis."

Mda.. am citit asta dar tot nu inteleg nimic.
Exista acvaristi marini care folosesc reteta asta dar nu am intalnit pana acum nici o relatare a vreunei reactii asemanatoare. Poate este normala, nu stiu, asta incerc sa aflu.

Inseamna ca ai ceva saruri de Ca, Zn sau Pb in apa.

Daca am Pb cred ca e de rau. Dar cel mai probabil este vorba despre saruri de Ca. Valoarea calciului in mom de fata este undeva la 440. Sa intzeleg ca se precipita sub forma carbonatului de Ca in momentul dozarii? Si daca da mai ramane acest carbonat de calciu disponibil in masa apei pt corali si celelalte vietuitoare?

lucianvlad wrote:Valoarea calciului in mom de fata este undeva la 440. Sa intzeleg ca se precipita sub forma carbonatului de Ca in momentul dozarii? Si daca da mai ramane acest carbonat de calciu disponibil in masa apei pt corali si celelalte vietuitoare?

Nu, carbonatul de sodiu nu reactioneaza cu carbonatul sau bicarbonatul de calciu, reactia are loc doar cu sarurile, de ex cu cloruri, formand clorura de sodiu si carbonatul de calciu.

Of, of, guys! Rea dreaq de chimie si cu mama ei! )

Deci, da, prin calcinarea hidrogen carbonatului de sodiu (NaHCO3 sau cum il mai stim noi oarecum gresit ca bicarbonat de sodiu, app, vreti sa stiti de ce bi?) se obtine carbonatul de sodiu Na2CO3 (sau popular soda de rufe, a nu se confunda cu soda caustica, NaOH!!!!), asa cum zicea si colegul nostru ursulet. Interesant de mentionat este ca la dizolvarea carbonatului de sodiu in apa se obtine o solutie muuuult mai alcalina decat in cazul dizolvarii aceleasi cantitati (mai corect molaritati) de bicarbonat. De ce??? Ia sa vedem din ce provin cele doua saruri (da, v am mai batut la cap cu chestia asta hehe). Pai ambele provin de la hidroxidul de sodiu, o baza tare, deci pana aici la fel. Numai ca una are ca pereche ionica carbonatul (CO3 cu doua sarcini negative) si alta de la carbonatul acid (adica HCO3 cu o sarcina negativa). Deci, cea cu carbonat acid, adica bicarbonatul va produce la dizolvare o solutie mai putin bazica ca si cea care are perche ionica carbonatul. Cu alte cuvinte, cand ai folosit solutia obtinuta cu sarea calcinata in cuptor (carbonat de sodiu), ai crescut destul de mult pH ul, scazand deci foarte mult solubilitatea calciului si magneziului (mai putin a magneziului, cred Ca este principalul vinovat) adica ai obtinut tulbureala de care ai amintit. Asta cu pH ul si solubilitatea calciului nu o mai discutam cao folositi la greu in reactoarele de calciu, la care scadem pH ul cu ajutorul acidului carbonic ca sa solubilizam carbonatul de calciu insolubil (aragonitul) in forma sa mai solubila bicarbonatul de calciu, sau, cum stim acum ca e mai corect, a hidrogen carbonatului de calciu.

Funny este ca tulbureala a disparut repede pentru ca pH ul si a revenit repede (cel mai probabil cu CO2 dizolvat rapid de skimmerul tau, daca nu ai scrubber) si iar ai trecut in forma solubila a calciului, adica ai ajuns exact acolo unde erai daca nu te chinuiai sa calcinezi bicarbonatul ))

OK, aditia de carbonat de sodiu este o practica destul de comuna daca vrei ca odata cu crestera kH vrei sa cresti si pH ul apei. Nu e musai sa te chinui sa calcinezi bicarbonatul in cuptor, este absolut ok sa adaugi soda de rufe, este chiar acelasi lucru, si puritatea sodei este chiar buna. Atentieeeee!!!! Luati soda de rufe care nu miroase a tot felul de parfumuri. Soda din aia la punga ce nu miroase a nimic e buna. Atentie insa, creste destul de mult pH ul si precipitarile de Ca pot sa apara. Daca vreti mai multe detalii, zice ti mi si va povestesc cu placere. Sau puteti sa va convingeti de practica adaosului de soda de rufe de pe multe siteuri de acvaristica marina de pe afara.

Beni multumim mult de explicatii. Nu mi-a placut niciodata chimia in mod special asa ca...

Tulbureala care apare este cu aspect laptos. Adica este ca si cum as turna in apa lapte. Dispare aproape instantaneu si asta e ciudat. Nu am vazut sa se precipite ceva in sump pana acum. Am CO2 scrubber pe skimmer. Intradevar folosesc cloruri de Ca si Mg. Testez zilnic de cand am inceput sa adaug carbonat de calciu si nu am valori scazute la niciuna dintre ele, ba chiar imi par putin crescute.

Deci... e de bine?

Hehe, nu e de nimic, nici de bine nici de rau. E ca si cum ai pune bicarbonat, numai ca iti cresti un pic pH ul. Deci depinde ce iti doresti. Daca pH ul e ok, poti doza bicarbonat, e mai putin alcalin. Daca vrei sa cresti usor pH ul poti doza carbonat. Oricum, la cat dozezi tu, nu o sa ai o variatie de pH semnificativa.

Despre precipare. Exact asta ti se intampla In chimia care sunt sigur ca iti place strasnic daca te ai apucat de acvaristica, cu atat mai mult marina, spunem ca a precipiat ceva atunci cand in solutie apar particule solide. Adica tulbureala de care vorbesti cand cade picatura in apa. Adica, da iti precipta. Faptul ca precipitatul se re dizolva imediat si nu il gasesti in sump, asta e alta poveste si e de bine. Fenomenul e asa: cand pui o picatura, in jurul ei, imdediat la contactul cu apa sarata, pHul creste brusc si calciul iti precipita sub forma de carbonat. Pictura cu precipitatul in/pe ea se disperseaza apoi in apa, pHul se re echilibreaza si carbonatul se redizolva. Deci e ok, nici de bine, nici de rau. Daca nu ma crezi, pune o picatura de hidroxid de sodiu, soda caustica in sump. Stai lin, de la o picatura nu se intampla nimic. Si ai sa vezi acelasi fenomen. Sau si mai simplu. Alt exemplu, cand masori calciul, cand pui reactivul 1, nu se intampla ceva asemanator?

Ce vreau sa zic este ca preciptarea este un proces reversibil. Adica el precipita si se redizolva deci nu o sa ai valori scazute ale Ca si Mg.

Multumesc de explicatii, m-am linistit. Atata timp cat nu trebuie sa gandesc chimia la nivel de formule si reactii chimice este ok. Faptul ca m-am apucat sa-mi fac substantele acasa (e un fel de a spune ca mi le fac, de fapt doar le dizolv in apa) presupune probabil ca ar trebui sa urmaresc putin mai in detaliu fenomenele astea.

lucianvlad wrote:Folosesc de ceva vreme o solutie pt mentinerea KH-ului facuta prin diluarea a 680g bicarbonat de sodiu alimentar in 10Litri apa de osmoza.

[...]

Mai foloseste cineva bicarbonat copt? Se comporta la fel?

Ce alte retete pt kh buffer folositi?

Salut,

reteta pe care o folosesti tu (cea de mai sus) este valabila pentru ce cantitate de apa in acvariu? Si acum intreb.... sunt 680 g ? Adica mia mult de juma de kil?

Mersi!

Este o reteta pentru prepararea unui buffer KH si nimic mai mult. Nu are nimic a face cu volumul bazinului. Adaugi solutia respectiva in bazin in functie de parametrii si nevoile acestuia.

Akaiu wrote:Este o reteta pentru prepararea unui buffer KH si nimic mai mult. Nu are nimic a face cu volumul bazinului. Adaugi solutia respectiva in bazin in functie de parametrii si nevoile acestuia.

keep talking

Cat ar trebui adaugat pt a creste cu o unitate?

ErmoFerri wrote:
keep talking

Cat ar trebui adaugat pt a creste cu o unitate?

Am mai zis si in alte posturi pe tema asta, daca le cauti poti gasi "descrierea" mai detaliata, dar pe scurt situatia e cam asa: eu folosesc bicarbonat de sodiu Dr. Oetker (e ambalat in plicuri de 50 de grame si mi-e comod) pe care-l dizolv in apa de osmoza (cam un plic in 800 ml de apa).

"Teoretic", 1 gram de bicarbonat iti ridica kH-ul cu 0.333 dKh la 100 litri de apa. Asta inseamna, ca cele 50 de grame ar fi cam 16.65 dKh in 100 litri de apa...

Daca dizolvi cei 50 de grame intr-un litru de apa, inseamna ca 1 dKh in 100 litri de apa inseamna o aditie de 1000ml/16.65=60 ml din solutia rezultata.

Daca ai acvariu de 300 de litri si vrei sa ridici nivelul kH-ului cu 0.5 dKh sa zicem, atunci ai nevoie de 60ml/2=30 ml la fiecare 100 litri, deci 30*3=90ml din solutia de bicarbonat.

Sper ca ai inteles ceva...

aurecj wrote:

ErmoFerri wrote:
keep talking

Cat ar trebui adaugat pt a creste cu o unitate?

Am mai zis si in alte posturi pe tema asta, daca le cauti poti gasi "descrierea" mai detaliata, dar pe scurt situatia e cam asa: eu folosesc bicarbonat de sodiu Dr. Oetker (e ambalat in plicuri de 50 de grame si mi-e comod) pe care-l dizolv in apa de osmoza (cam un plic in 800 ml de apa).

"Teoretic", 1 gram de bicarbonat iti ridica kH-ul cu 0.333 dKh la 100 litri de apa. Asta inseamna, ca cele 50 de grame ar fi cam 16.65 dKh in 100 litri de apa...

Daca dizolvi cei 50 de grame intr-un litru de apa, inseamna ca 1 dKh in 100 litri de apa inseamna o aditie de 1000ml/16.65=60 ml din solutia rezultata.

Daca ai acvariu de 300 de litri si vrei sa ridici nivelul kH-ului cu 0.5 dKh sa zicem, atunci ai nevoie de 60ml/2=30 ml la fiecare 100 litri, deci 30*3=90ml din solutia de bicarbonat.

Sper ca ai inteles ceva...

de ce nu mi a placut mie matematica.. de asta )))

am 250l si vreau sa cresc cu 2 unitati

ErmoFerri wrote:
de ce nu mi a placut mie matematica.. de asta )))

am 250l si vreau sa cresc cu 2 unitati

Las-o naibii, e o regula de 3 simpla, in mama ei de regula (de fapt 2 reguli ):

Prima regula:

1g in 100 litri creste cu........................0.333
X grame in 100l creste cu.....................2

X=1*2/0.333=6g

Deci, ai nevoie de 6g bicarbonat pentru a creste cu 2dKh 100 litri de apa.

A 2-a regula de 3 simpla:

6g cresc 2dKh in.....................100l
Xg cresc 2dKh in.....................250l

X=6*250/100=15g

VICTORIE!!!!! Ai nevoie de 15g bicarbonat ca sa cresti cu 2dKh un volum de 250 litri de apa. Cum adaugi astia 15g si in cata apa de osmoza le dizovli inainte, tu alegi...

Si acum vine ATENTIE!!!!!!!!! NU E OK sa cresti cu mai mult de 1dKh in 24 de ore, deoarece nu le place la vietuitoare... asa ca... faci cumva si "rupi" aditia pe mai multe zile.

MAMA EI DE MATEMATICA!!! N-ai si tu un copil in clasele primare, sa-l pui sa-ti calculeze, ca doar de-aia facem copii, sa ne ajute la batranete, nu?!