Am o idee. Hai sa il rugam pe "Tata Mare" sa schimbe numele topic-ului in

"CO2 + Lumina + Fertilizare : ce si cum dar mai ales cit?"

In acest fel putem contribui fiecare cu cite o dizertatie legata de subiect si le putem dezbate fara sa ne apese teama
ca poluam topic-ul. Eu imi vad de treaba pe ideea initiala, fertilizarea (cam din week-end in week-end, cind am timp)
si astept cit mai multe circoteli, comentarii, corectii, sfaturi, s.a. iar ceilalti colegi pot sustine formulele lor de succes.

De acord?

Cam astea sunt rezultatele pe care le-am obtinut eu:

https://www.youtube.com/watch?v=ywM2CWs862k

... care sunt remarcabile si o adevarat sursa de inspiratie, asa cum am scris, in alta forma, pe topic-ul tau.
Am ascultat interviul de doua ori : chiar pui lucrurile in ordina corecta! Felicitari!

bobiciupe wrote:Cam astea sunt rezultatele pe care le-am obtinut eu:

https://www.youtube.com/watch?v=ywM2CWs862k

Multumim pt. indicatiile din film. Trebuie sa gasesc mai multe posibilitati de reglaj la lumina. Hectarele alea de HC arata excelent.

Ai reusit sa bagi un lux metru in acvariu?

Silviu Man wrote:... care sunt remarcabile si o adevarat sursa de inspiratie, asa cum am scris, in alta forma, pe topic-ul tau.
Am ascultat interviul de doua ori : chiar pui lucrurile in ordina corecta! Felicitari!

Daca ceea ce am spus ti se pare logic, inca nu ma crezi pe cuvant ca nu conteaza ce fel de sursa NPK pui in acvariu, atata timp cat ai CO2 la discretie?

Liv wrote:

bobiciupe wrote:Cam astea sunt rezultatele pe care le-am obtinut eu:

https://www.youtube.com/watch?v=ywM2CWs862k

Multumim pt. indicatiile din film. Trebuie sa gasesc mai multe posibilitati de reglaj la lumina. Hectarele alea de HC arata excelent.

Ai reusit sa bagi un lux metru in acvariu?

5500 luxi la nivelul substatului masurati cu samsung galaxy s8

Chiar nu mi-a trecut prin cap sa-l bag intr-o punga sigilata.

bobiciupe wrote:

Daca ceea ce am spus ti se pare logic, inca nu ma crezi pe cuvant ca nu conteaza ce fel de sursa NPK pui in acvariu, atata timp cat ai CO2 la discretie?

Prin CO2 la discretie insemnand ce valoare ? Multumesc !

bebetto wrote:

bobiciupe wrote:

Daca ceea ce am spus ti se pare logic, inca nu ma crezi pe cuvant ca nu conteaza ce fel de sursa NPK pui in acvariu, atata timp cat ai CO2 la discretie?

Prin CO2 la discretie insemnand ce valoare ? Multumesc !

Buna intrebare! Asta este si ideea mea: orice aditie trebuie sa satisfaca inainte de orice conditia de optim: nu minim, nu maxim ci optim. Bineinteles, optim este o notiune relativa pentru ca trebuie determinata de la caz la caz. Vreau sa studiez bine problema si va multumesc pentru orice opinie, chiar cu riscul unor polemici colegiale.

bebetto wrote:

bobiciupe wrote:

Daca ceea ce am spus ti se pare logic, inca nu ma crezi pe cuvant ca nu conteaza ce fel de sursa NPK pui in acvariu, atata timp cat ai CO2 la discretie?

Prin CO2 la discretie insemnand ce valoare ? Multumesc !

Nu stiu, si nu m-a interesat vreodata sa aflu ce ph,kh sau gh am in apa. Nu folosesc nici un fel de dropchecker, ph metru sau controler. Am pesti si creveti si maresc aditia de co2 pana cand ii vad ca dau semne de sufocare. Atunci dau co2 putin inapoi si asa ramane. Co2 merge in stil mitraliera, dizolv cu un atomizor Bazooka si co2 porneste cu 1.5 ore inainte de aprinderea luminii. Nu ma intereseaza variatia ph intre noapte si zi, pentru ca este neimportanta din pct meu de vedere. Ideea e sa ai co2 constant in apa pe durata iluminarii.

Am mutat si eu difuzorul de co2 din lateral dreapta in fata stinga, oarecum in bataia out-ului de la filtru. A trebuit sa reduc difuzia de CO2 de la 100 bule/min la 70 bule/min ca sa nu omor crevetii. Plantele deja perleaza cam dupa 2,5 ore de la aprinderea luminii.

bobiciupe wrote:

Silviu Man wrote:... care sunt remarcabile si o adevarat sursa de inspiratie, asa cum am scris, in alta forma, pe topic-ul tau.
Am ascultat interviul de doua ori : chiar pui lucrurile in ordina corecta! Felicitari!

Daca ceea ce am spus ti se pare logic, inca nu ma crezi pe cuvant ca nu conteaza ce fel de sursa NPK pui in acvariu, atata timp cat ai CO2 la discretie?

Am sarit peste raspuns si revin.

Materia organica este rezultatul chimiei carbonului, fara discutie. Insa mai are nevoie de multe altele ca sa fie produsa.
Pune o planta pe un pat de nisip si apa fara nici o aditie de minerale si da-i CO2 fara limita. Apoi vezi cum creste.
In sprijinul teoriei tale, ar fi un experiment interesant, nu-i asa?

Eu cred ca nimic nu este suficient luat separat.

Ideea este ......revin .....daca ai co2 cat trebuie , adica cum zice Bobi , poti sa fertilizezi cu orice , ca oricum cresc plantele , poti sa fertilizezi numai cu potasiu , adica ADA style , isi iau plantele no3 si po4 de la pesti

Insa invers nu merge, adica daca ai fertilizanti la discretie si nu ai co2 la discretie plantele nu cresc .

Daca le pui in nisip sub soare , adica co2 mult cresc daca fertilizezi putin din orice

Silviu Man: imi arati si mie unde am scris eu ca nu are nevoie de minerale? se pare ca unii ori nu pot, ori nu vor sa citeasca in limba romana

bobiciupe wrote:Good filtration, good co2, good flow, good water changes, low light, low temp. Restul e CAN-CAN

Eu cred ca stiu sa citesc si sa inteleg limba noastra. Fara nici o intentie sa lungesc polemica, dar eu asta am inteles din "restul": cu sau fara, tot acolo ajungi. Imi cer scuze daca am interpretat gresit. Probabil te-ai referit la faptul ca nu are importanta sursa de minerale sau nivelul lor ci doar ca este de importanta sacundara fata de aditia de CO2, cum bine detaliaza skija.

bobiciupe wrote:

Silviu Man wrote:... care sunt remarcabile si o adevarat sursa de inspiratie, asa cum am scris, in alta forma, pe topic-ul tau.
Am ascultat interviul de doua ori : chiar pui lucrurile in ordina corecta! Felicitari!

Daca ceea ce am spus ti se pare logic, inca nu ma crezi pe cuvant ca nu conteaza ce fel de sursa NPK pui in acvariu, atata timp cat ai CO2 la discretie?

Deci stii sau nu sa citesti?

Am urmat sfatul colegilor (in special cel dat de Skija) si am intrat pe UKAPS (unde mai si postez din cind in cind).
Am citit despre CO2 pina la miezul noptii. Recunosc sportiv ca Skija are dreptate, subiectul CO2 chiar este foarte
bine dezbatut (ceea ce este normal pentru o "aquatic plant society"). Esential mi s-a parut faptul ca CO2 este tratat ca
un parametru intrinsec al apei si este definit in domeniul nivelului minim-maxim in corelatie cu ceea ce creste in acvariu.
Nu este foarte diferit de comentariile colegilor de pe forumul nostru, abordarea este putin diferita iar analogia lui Skija
cu principiile filtrarii detaliate foarte bine aici, recunosc ca mi-a deschis apetitul pentru o lectura aplicata.

Imi permit sa prezint aici un citat care mie mi s-a parut relevant pentru cele scrise mai sus, in special fraza bolduita.

"People experience lots of problems all the time, but discovering the correct reason for those experiences is actually very difficult.
It wasn't very long ago that people blamed Nitrates and Phosphates for their experiencing algae problems in their tank. This debacle went on for years until someone demonstrated that the reasons were exactly the opposite and that adding Nitrates and Phosphates to the tank actually improved it's health.

It turns out that in CO2 injected tanks, by far, the most problems incurred is algae due to poor implementation of CO2. So adding CO2 to a tank is certainly no guarantee of success or of improvement.

CO2 should not be viewed as a pill that you give to the tank. It's a serious undertaking and when you enter the CO2 arena, how you manage the tank has to change. Adding CO2 means being vigilant about nutrition and keeping the tank clean. CO2 increases the amount of nutritional uptake by the plants by up to tenfold and this consumption results in an exponentially higher level of organic waste in the tank.

The delivery of CO2 must be even AND must be stable. As I mentioned, the sudden increase in CO2 availability triggers to plant to reduce it's production of RuBisCO, the CO2 gathering protein. Once the production rate of the protein is reduced, it takes weeks to then increase the production rate if the CO2 levels fall. So if your CO2 is implemented poorly this results in a rate decrease, then a command to increase, and so on. During the time that the RuBisCO level has fallen, if the CO2 levels also fall then the plant will actually suffer a CO2 shortfall because it is unable to collect enough CO2 due to low RuBisCO levels.

This is why we see CO2 related problems and CO2 related algae in CO2 injected tanks.

When you add CO2 therefore, you must implement it wisely and with purpose, not just because you are bored.

The CO2 levels must be at it's highest value when the light turns on.
It must remain at or near it's peak concentration level for 3-4 hours.
After the first 3-4 hours, it doesn't matter if the levels start to fall because the plant will have eaten it's fill.
The distribution of CO2 must be even across the tank in order to allow the RuBisCO production rate to remain stable and to be in concert with the actual CO2 concentration.
Attention must be paid to the nutritional uptake otherwise, nutritional deficiency related algae will attack.

So your explanation of WHY you got algae when adding CO2 has nothing to do with why you actually got algae.
Undoubtedly, there was a failure in one or more of these areas, which triggered a algae bloom(s)."

Sursa :

https://www.ukaps.org/forum/threads/adding-gas-to-low-tech-tank.50986/

M-a mincat in ... si am inceput citeva discutii legate de fotosinteza, de aditia de CO2, fertilizare, etc. Am citit opiniile voastre (nu numai pe acest topic, s-au mai intins si pe alte topic-uri) legate de o intrebare destul de dificila: este nevoie de CO2 pe timpul cit lumina este oprita? Aici am primit acelasi raspuns, in cvasitotalitatea cazurilor : nu este nevoie pentru ca pe timp de intuneric plantele nu fac fotosinteza. Un singur coleg (imi cer mii de scuze dar nu-mi mai amintesc pe ce topic si mai ales cine mi-a dat replica) a spus ca pe timpul noptii plantele au totusi nevoie de CO2, e drept ca mai putin ca pe timpul luminii, pentru sinteza substantelor organice de tip self (a nu se citi ca pe timp de iluminare acest proces nu are loc). Mi-am amintit cite ceva din ce am invatat la agrotehnica si despre colegi de la horticultura care faceau experiente de imbogatire a solariilor cu CO2, de perioade de umbrire alternate cu intensitati luminoase mai mari si temperatura controlata pentru a se obtine o anumita suma de grade si a unei anumite succesiuni lumina/intuneric pentru utilizarea mai buna a CO2 si fertilizantilor dar ... e cam mult de atunci.

Nu m-am documentat bine si cred ca acesta a fost motivul unor comentarii incomplete. Asa ca l-am sunat pe un prieten din facultate si i-am pasat intrebarea. Evident, dupa 10 minute l-am oprit, ca nu mai intelegeam nimic. L-am rugat sa-mi indice ceva bibliografie. Mi-a dat un link si astfel am ajuns la mai multe texte insa cel de mai jos pare destul de coincis si nu prea academic. Am rugamintea sa il cititi (ma rog, cei interesati) si sa-mi spuneti ce intelegeti din el. Doar de dragul discutie. Va rog sa aveti o abordare proactiva, nu ma intereseaza alte polemici.


FOTOSINTEZA

Este cel mai important tip de nutri?ie autotrof?. Este procesul prin care organismele ce con?in pigmen?i asimilatori pot sintetiza substan?e organice (glucide, lipide, proteine etc.) din substan?e anorganice (ap?, s?ruri min., CO2, HCO3) în prezen?a energiei luminoase. Reac?ia general? a fotosintezei este: ap?+s?ruri minerale +CO2 ?substan?e organice + O2; reac?ia chimic? specific? fotosintezei este: 6H2O+6CO2?C6H12O6+6O2.

F are loc în 2 faze:

1. Faza de lumin? (Faza Hill) are loc la nivelul membranelor tilacoidale ale cloroplastelor care con?in molecule de clorofil? organizate în 2 fotosisteme seriate: fotosistemul II (P680) ?i fotosistemul I (P700). Cele 2 cifre (680, 700) reprezint? lungimea de und? a luminii absorbit? exprimat? în nanometri. Un fotosistem este un set de molecule pigmentare, strict ordonate în interiorul membranie tilacoidale. El ac?ioneaz? asemenea unei antene, captând ?i direc?ionând energia fotonului spre o singur? molecul? de clorofil?, clorofila a, care va participa direct la procesul de F. Cele 2 fotosisteme capteaz? simultan lumin?. În faza de lumin? au loc urm?toarele4 procese: pigmen?ii asimilatori capteaz? energia luminoas? ?i o transfer? treptat pân? la clorofila a din centrul de reac?ie al fotosistemelor; clorofila a, sub influen?a fotonului, elimin? 1 electron, care va fi preluat ?i transferat printr-un lan? de substan?e cu poten?ial redox (caten? transportoare), de la fotosistemul II la fotosistemul I ?i de la fotosistemul I la NADP+; transferul electronilor de la o substan?? la alta se realizeaz? cu cedare de energie, care va fi stocat? în ATP ?i NADPH; golul electronic al fotosistemului II determin? fotoliza apei ?i captarea dela aceasta a unui electron, care va determina revenirea clorofilei la starea normal?. Hidrogenul eliberat prin descompunerea apei este transferat prin catene transportoare pân? la NADP+, care se reduce devenind NADPH (NADP+ + 2e- + H+ = NADPH).; golul electronic al fotosistemului I este umplut cu electronul cedat ?i transferat de la fotosistemul II. Aceast? faz? se finalizeaz? cu formarea ATP ?i NADPH (substan?e macroergice). Aceste substan?e fac leg?tura cu faza de întuneric.

2. Faza de întuneric (faza lui Blackmann) are loc la nivelul stromei cloroplastului. Cuprinde o serie de reac?ii ciclice, în care intr? CO2 ?i se finalizeaz? cu formarea substan?elor organice = glucoz?. În ac faz?, carbonul oxidat din CO2 trece în forma redus? din molecula de glucoz?. Înainte de a p?trunde în ciclul de reac?ii, CO2 este acceptat de c?tre o substan?? în func?ie de care se face clasificarea plantelor în: plante de tip Calvin sau C3 – acceptorul este ribulozo-difosfat, iar prima substan?? sintetizat? este una cu 3 atomi de carbon de tiopul acidului fosfogliceric (APG). Ciclul de reac?ii care asigur? reducerea CO2 ?i fixarea lui în moleculele organice se nume?te ciclul Calvin; plante de tip C4 – acceptorul este fosfo-enolpiruvatul, iar prima substan?? sintetizat? este una cu 4 atomi de carbon (acidul malic sau acidul aspartic). Aceste plante la rândul lor sunt de tip Hatch ?i Slack sau de tip CAM. Studierea reac?iilor ciclului Calvin a pus în eviden?? formarea ini?ial? a unei substan?e organice cu 3 atomi de carbon = acid fosfogliceric. Prin condensarea a dou? molecule de acid fosfogliceric rezult? o molecul? de glucoz?. Glucoza poate forma ulterior toate celelalte tipuri de substan?e organice. Faza de întuneric beneficiaz? de energia furnizat? de c?tre ATP ?i de H+ ?i e- furniza?i de NADPH. Fotosinteza se poate pune în eviden?? prin: 1. eviden?ierea oxigenului produs (tehnica bulelor de gaz), 2. eviden?ierea CO2 absorbit (tehnica volumului închis de aer), 3. eviden?ierea substan?elor organice produse (proba cu iod a lui J. Sachs prin care se eviden?iaz? amidonul).

Factorii care influen?eaz? fotosinteza:sunt factori interni ?i factori externi. Factorii externi sunt: lumina, temperatura, concentra?ia de CO2, concentra?ia de O2 ?i nutri?ia mineral?. Factorii interni: gradul de hidratare al ?esuturilor ?i cantitatea de substan?e organice con?inute.

1. Lumina – influen?eaz? prin intensitate ?i prin compozi?ia spectral?. F este optim? în lumin? cun intesnitatea 50.000-100.000 luc?i. Lumina este necesar? ca surs? de enrgie ?i pt formarea pigmen?ilor clorofilieni. A) Intensitatea variaz? în limite f largi, fiind mare la mijlocul zilelor însorite de var? (100.000 luc?i) ?i minim? în nop?ile f?r? lun?; b. compozi?ia spectral? a luminii: la plantele superioare ?i la algele verzi F decurge cu o intensitate mai mare în radia?iile albastre ?i în cele ro?ii, spectrul de ac?iune urm?rind spectrul de absorb?ie al pigmen?ilor. La algele brune F are loc cu aproape aceea?i intensitate în adia?iile verzi ca în cele albastre datorit? fucoxantinei care absoarbe radia?iile verzi. La algele ro?ii F decurge cu intensitate max în lungimile de und? din zona mijlocie a spectrului vizibil, ca urmare a faptului c? ficoeritrina are absorb?ia max în acest domeniu.

2. c% de CO2 – din aer (0,03%) este un factor de continu? limitare a F. Experimental s-a obs faptul c? în cazul în care ceilal?i factori externi sunt favorabili, m?rirea c% de CO2 pân? la 2-5% provoac? o intensificare a F. Concetra?iile de peste 5% provoac? diminuarea intensit??i F pt c? CO2 devine toxic.

3. Influen?a s?rurilor – pozitiv? au s?rurile de amoniu, azot, fosfor, sulfat în c% moderate. În c% mari acestea determin? deshidratarea celulelor ?i inhibarea F.

4. Temperatura – În general, F începe la un nivel u?or inferior valorii de 0 C, cre?te în intensitate odat? cu ridicarea temperaturii atingând la unele plante max de intenstiate la 30-37 C, dup? care, prin m?rirea în continuare a temperautrii F descre?te rapid, încetând în jurul valorii de 50 C. Exist? mari varia?ii între diferite specii, varia?ii care se datoreaz? mediului în care tr?iesc plantele respective. intensitatea otpim? a F difer?. La plantele de origine nordic?, F este optim? la 25-30 C, la cele de origine sudic? la 35-40 C.

5. Substan?ele minerale - afecteaz? atât direct cât ?i indirect procesul de F. Fosfa?ii sunt direct implica?i în F, participând la formarea ATP-ului, la fosforil?rile substan?elor intermediare care particip? la ciclurile reductive ale F. Azota?ii ?i sulfata?ii au numai ac?iune indirect? în procesul de F. Azotul intervine direct prin intermediul particip?rii sale în molecula de clorofil? ?i indirect la sinteza substan?elor proteice, care formeaz? cu clorofila complexe mai mult sau mai pu?in labile. Sulful intervine indirect în F prin participarea la formarea aminoacizilor sulfura?i (cistina, cisteina, metionina) care au rol important în reac?iile de oxideoreducere. Potasiul de?i nu particip? ca element constitutiv al substan?elor organice ?i nici nu intr? în molecula unei enzime, manifest? totu?i o ac?iune direct? asupra F. Caren?a de K intensific? respira?ia ?i reduce F.

CO2 -ul este un subiect lung pe care multi il ignora , dar repet foarte important , poate cel mai important .

Iti mai pot da un exemplu clar ca co2-ul face plantele sa creasca .

In aer este mai mult co2 decat in apa din acvariu , poate de vreo 20 de ori mai mult .

Plantele din acvarii sunt 80% plante emerse in mediul lor natural pe uscat , care cresc in medii foarte umede sau tari tropice

Dry start method este cel mai bun exemplu unde plantele cresc ca nebunele .De ce ? ptr ca au acces la co2 foarte mult . De ce se topesc cand bagi apa ? Ptr ca cei mai neexperimentati nu baga destul co2 cand incep sa bage apa in acvariu si plantele se topesc , alge ...etc etc

La dry start method nu se fertilizeaza cu nimic si plantele cresc ca nebunele , de ce ? ptr ca au co2 la discretie .

Uite aici http://www.acvariu.ro/forum/posts/list/20/31471.page postul 27 , stropita cu apa odata pe zi , a stat in borcan vreo juma de an

Daca intri pe barrreport o sa vezi ca se discuta doar de co2 pana la un nivel dupa care incep sa discute despre fertilizanti , dar asta este valabil doar ptr experti sa zic asa

Scuze, am uitat de diacritice. Am corectat.

FOTOSINTEZA
Este cel mai important tip de nutritie autotrofa. Este procesul prin care organismele ce contin pigmenti asimilatori pot sintetiza substante organice (glucide, lipide, proteine etc.) din substante anorganice (apa, saruri min., CO2, HCO3) în prezenta energiei luminoase. Reactia generala a fotosintezei este: apa+saruri minerale +CO2 ?substante organice + O2; reactia chimica specifica fotosintezei este: 6H2O+6CO2?C6H12O6+6O2. F are loc în 2 faze:

1. Faza de lumina (Faza Hill) are loc la nivelul membranelor tilacoidale ale cloroplastelor care contin molecule de clorofila organizate în 2 fotosisteme seriate: fotosistemul II (P680) si fotosistemul I (P700). Cele 2 cifre (680, 700) reprezinta lungimea de unda a luminii absorbita exprimata în nanometri. Un fotosistem este un set de molecule pigmentare, strict ordonate în interiorul membranie tilacoidale. El actioneaza asemenea unei antene, captând si directionând energia fotonului spre o singura molecula de clorofila, clorofila a, care va participa direct la procesul de F. Cele 2 fotosisteme capteaza simultan lumina. În faza de lumina au loc urmatoarele4 procese: pigmentii asimilatori capteaza energia luminoasa si o transfera treptat pâna la clorofila a din centrul de reactie al fotosistemelor; clorofila a, sub influenta fotonului, elimina 1 electron, care va fi preluat si transferat printr-un lant de substante cu potential redox (catena transportoare), de la fotosistemul II la fotosistemul I si de la fotosistemul I la NADP+; transferul electronilor de la o substanta la alta se realizeaza cu cedare de energie, care va fi stocata în ATP si NADPH; golul electronic al fotosistemului II determina fotoliza apei si captarea dela aceasta a unui electron, care va determina revenirea clorofilei la starea normala. Hidrogenul eliberat prin descompunerea apei este transferat prin catene transportoare pâna la NADP+, care se reduce devenind NADPH (NADP+ + 2e- + H+ = NADPH).; golul electronic al fotosistemului I este umplut cu electronul cedat si transferat de la fotosistemul II. Aceasta faza se finalizeaza cu formarea ATP si NADPH (substante macroergice). Aceste substante fac legatura cu faza de întuneric.

2. Faza de întuneric (faza lui Blackmann) are loc la nivelul stromei cloroplastului. Cuprinde o serie de reactii ciclice, în care intra CO2 si se finalizeaza cu formarea substantelor organice = glucoza. În ac faza, carbonul oxidat din CO2 trece în forma redusa din molecula de glucoza. Înainte de a patrunde în ciclul de reactii, CO2 este acceptat de catre o substanta în functie de care se face clasificarea plantelor în:

- plante de tip Calvin sau C3 – acceptorul este ribulozo-difosfat, iar prima substanta sintetizata este una cu 3 atomi de carbon de tiopul acidului fosfogliceric (APG). Ciclul de reactii care asigura reducerea CO2 si fixarea lui în moleculele organice se numeste ciclul Calvin;

- plante de tip C4 – acceptorul este fosfo-enolpiruvatul, iar prima substanta sintetizata este una cu 4 atomi de carbon (acidul malic sau acidul aspartic). Aceste plante la rândul lor sunt de tip Hatch si Slack sau de tip CAM. Studierea reactiilor ciclului Calvin a pus în evidenta formarea initiala a unei substante organice cu 3 atomi de carbon = acid fosfogliceric. Prin condensarea a doua molecule de acid fosfogliceric rezulta o molecula de glucoza. Glucoza poate forma ulterior toate celelalte tipuri de substante organice. Faza de întuneric beneficiaza de energia furnizata de catre ATP si de H+ si e- furnizati de NADPH. Fotosinteza se poate pune în evidenta prin: 1. evidentierea oxigenului produs (tehnica bulelor de gaz), 2. evidentierea CO2 absorbit (tehnica volumului închis de aer), 3. evidentierea substantelor organice produse (proba cu iod a lui J. Sachs prin care se evidentiaza amidonul).

Factorii care influenteaza fotosinteza:sunt factori interni si factori externi. Factorii externi sunt: lumina, temperatura, concentratia de CO2, concentratia de O2 si nutritia minerala. Factorii interni: gradul de hidratare al tesuturilor si cantitatea de substante organice continute.

1. Lumina – influenteaza prin intensitate si prin compozitia spectrala. F este optima în lumina cun intesnitatea 50.000-100.000 lucsi. Lumina este necesara ca sursa de enrgie si pt formarea pigmentilor clorofilieni. A) Intensitatea variaza în limite f largi, fiind mare la mijlocul zilelor însorite de vara (100.000 lucsi) si minima în noptile fara luna; b. compozitia spectrala a luminii: la plantele superioare si la algele verzi F decurge cu o intensitate mai mare în radiatiile albastre si în cele rosii, spectrul de actiune urmarind spectrul de absorbtie al pigmentilor. La algele brune F are loc cu aproape aceeasi intensitate în adiatiile verzi ca în cele albastre datorita fucoxantinei care absoarbe radiatiile verzi. La algele rosii F decurge cu intensitate max în lungimile de unda din zona mijlocie a spectrului vizibil, ca urmare a faptului ca ficoeritrina are absorbtia max în acest domeniu.

2. c% de CO2 – din aer (0,03%) este un factor de continua limitare a F. Experimental s-a obs faptul ca în cazul în care ceilalti factori externi sunt favorabili, marirea c% de CO2 pâna la 2-5% provoaca o intensificare a F. Concetratiile de peste 5% provoaca diminuarea intensitati F pt ca CO2 devine toxic.

3. Influenta sarurilor – pozitiva au sarurile de amoniu, azot, fosfor, sulfat în c% moderate. În c% mari acestea determina deshidratarea celulelor si inhibarea F.

4. Temperatura – În general, F începe la un nivel usor inferior valorii de 0 C, creste în intensitate odata cu ridicarea temperaturii atingând la unele plante max de intenstiate la 30-37 C, dupa care, prin marirea în continuare a temperautrii F descreste rapid, încetând în jurul valorii de 50 C. Exista mari variatii între diferite specii, variatii care se datoreaza mediului în care traiesc plantele respective. intensitatea otpima a F difera. La plantele de origine nordica, F este optima la 25-30 C, la cele de origine sudica la 35-40 C.

5. Substantele minerale - afecteaza atât direct cât si indirect procesul de F. Fosfatii sunt direct implicati în F, participând la formarea ATP-ului, la fosforilarile substantelor intermediare care participa la ciclurile reductive ale F. Azotatii si sulfatatii au numai actiune indirecta în procesul de F. Azotul intervine direct prin intermediul participarii sale în molecula de clorofila si indirect la sinteza substantelor proteice, care formeaza cu clorofila complexe mai mult sau mai putin labile. Sulful intervine indirect în F prin participarea la formarea aminoacizilor sulfurati (cistina, cisteina, metionina) care au rol important în reactiile de oxideoreducere. Potasiul desi nu participa ca element constitutiv al substantelor organice si nici nu intra în molecula unei enzime, manifesta totusi o actiune directa asupra F. Carenta de K intensifica respiratia si reduce F.