Salut , hai ca va spun parerea mea , incercata de mine pe propria piele timp de 3 ani , daca vreti sa incercati bine , daca nu , atunci si asa-i bine

set up-ul tau are 3 ani de zile, in acesti 3 ani nu ai schimbat nimic la el in afara fertilizantilor si probabil al lumini.
cum am explicat si in topicul lui Boby, fertilizanti nu sunt la fel, nu stiu cum ai inteles tu acest lucru dar pana la urma ai ajuns sa-ti combini singur sarurile, sa vedem ce o sa faci cand va fi interzis Kno3-ul spre vanzare ca sare (praf).

Am in acvariu urmatoarele voalori NO3 intre 10-15 ppm , PO4 cam 1.0 ppm si Fier undeva intre 0.2-0.3 ppm (am incercat si 0.5 dar nu am vazut nici o diferenta)

,

nu ai ce diferente sa vezi la 0.6-0.7 w/l si nu are rost sa dozezi 0.5ppm ca chiar nu ai cum sa obtii mai mult cu acea cantitate de lumina.

ca sa vezi diferente mai baga un tub, redu no3 pana spre 5 si po4 0,25 si baga potasium, si fier si atunci vei vedea diferente, tu ai schimbat fertilizanti si urmat sfaturile producatorului ce altceva puteai face sa intelegi tu ce e diferit.
indiferent ce fertilizare vei folosi nu o sa poti cere mai mult de la plantele tale pentru ca nu ai lumina necesara sa poti face comparatii.

LED-urile bune sunt scumpe , peste 1500 Lei o lampa ptr un acvariu de 80 litri , ce fac unii rau cu lumina ? isi cumpara LED-uri tari fara sa-si dea seama cat rau fac cu lumina puternica.

Orice lampa led la pretul ala este dimabila.

Lumina puternica doar creaza probleme , alge , dezechilibre ....etc

Nu in toate cazurile, toate au un rost si un sens.

Eu unul nu trec pe LED-uri ptr simplul fapt ca daca nu ai PAR metru nu stii cata lumina bagi cel putin daca mi-as lua LED-uri mi-as lua dimabile .

Ai vrut sa cumperi sau sa-ti faci una si nu ai gasit specificatiile/review-uri despre lampi sau leduri?

ca tot te invarti pe UKAPS

https://www.ukaps.org/forum/threads/ada-wasmas-zetlight-twinstar-chihiros-led-par-data-the-power-of-light.43178/

iar despre leduri si cele necesare construiri unei lampi si tot aici daca citesti vei intelege dece lumina este cea mai importanta mai importanta decat CO2-ul.


CO2-ul creste plantele nu lumina puternica .Ideea este ca daca nu ai co2 destul ai numa probleme , poti sa fertilizezi cu ce vrei tu ca nu o sa-ti dispara problemele .
Asadar daca nu cresc plantele nu fertilizantii sunt de vina , ci co2-ul

Eronat, din orice punct de vedere, lumina dezvolta celula, celelalte elemente sunt secundare.

In ordinea cerintelor plantelor, dupa efectul limitativ asupra cresterii acestora, indiferent daca sunt crescute emers sau submers, avem :

1. Apa (aici stam bine, insa poate fi o discutie legata de compozitia apei)
2. Lumina (fara de care nu exista fotosinteza decit in cazuri foarte izolate)
3. Temperatura (plantele cresc bine intr-o plaja curinsa intre 15 si 35 de grade; in afara acesteia, la extreme, cresterea se diminueaza pina dispare)
4. CO2 (fara de care nu poate fi realizat procesul de biosinteza din cadrul fotosintezei decit iarasi in cazuri foarte special)
5. Minerale (a se citi fertilizare)

Nu e ordinea corecta
1 lumina (nimic nu poate evolua fara lumina) iar restul este relativ
2 apa sunt plante care pot supravietui fara apa
3 co2 sunt plante care supravietuiesc fara co2
4 temperatura sunt plante care se dezvolta si supravituiesc la temperaturi mai ridicate
5 minerale sunt plante care se dezvolta si supravietuiesc fara cantitati mari de minerale.


Deci, eu cred ca sunt nebun si traiesc degeaba dupa ce Silviu a scris 9 pagini citit, documentat pe brinci, muncite, coate rupte a-ti ajuns la concluzia ca :

Skija: CO2-ul este cel mai important ( mai ai de cheltuit bani si experimentat)

Silviu: Apa este primul element. ( mai ai de citit si de scris sau reciteste tot ce ai scris).

This message was edited 3 times. Last update was at 06/03/2018 06:03:40

iar despre leduri si cele necesare construiri unei lampi si tot aici daca citesti vei intelege dece lumina este cea mai importanta mai importanta decat CO2-ul.

http://www.acvariu.ro/forum/posts/list/27602.page

rodoselada wrote:Eronat, din orice punct de vedere, lumina dezvolta celula, celelalte elemente sunt secundare

1. Apa (aici stam bine, insa poate fi o discutie legata de compozitia apei)
2. Lumina (fara de care nu exista fotosinteza decit in cazuri foarte izolate)
3. Temperatura (plantele cresc bine intr-o plaja curinsa intre 15 si 35 de grade; in afara acesteia, la extreme, cresterea se diminueaza pina dispare)
4. CO2 (fara de care nu poate fi realizat procesul de biosinteza din cadrul fotosintezei decit iarasi in cazuri foarte special)
5. Minerale (a se citi fertilizare)

Nu e ordinea corecta
1 lumina (nimic nu poate evolua fara lumina) iar restul este relativ
2 apa sunt plante care pot supravietui fara apa
3 co2 sunt plante care supravietuiesc fara co2
4 temperatura sunt plante care se dezvolta si supravituiesc la temperaturi mai ridicate
5 minerale sunt plante care se dezvolta si supravietuiesc fara cantitati mari de minerale.

Asa este nea Dane ai dreptate, ii cer scuze lu' Silviu pentru abaterea de la subiect.

rodoselada wrote:Asa este nea Dane ai dreptate, ii cer scuze lu' Silviu pentru abaterea de la subiect.

Dorin, nu tu trebuie sa-ti ceri scuze !
Tu doar te-ai precipitat putin.

Multumesc !

Nu am inteles de ce sunt neceare scuze. Toate comentariile au fost in spiritul topic-ului.
Cit despre Dorin si Dan, ma bucur ca participa la discutie. Au opinii foarte pertinente si le multumesc pentru asta.

Iata o alta opinie. Chiar sunt interesat de comentariile voastre. Mai jos, un extras din referatul de fundamentare a unei teze de doctorat.

"FOTOSINTEZA
Este cel mai important tip de nutritie autotrofa. Este procesul prin care organismele ce contin pigmenti asimilatori pot sintetiza substante organice (glucide, lipide, proteine etc.) din substante anorganice (apa, saruri min., CO2, HCO3) în prezenta energiei luminoase. Reactia generala a fotosintezei este: apa+saruri minerale +CO2 ?substante organice + O2; reactia chimica specifica fotosintezei este: 6H2O+6CO2?C6H12O6+6O2. Fotosinteza (F) are loc în 2 faze: 1. Faza de lumina (Faza Hill) are loc la nivelul membranelor tilacoidale ale cloroplastelor care contin molecule de clorofila organizate în 2 fotosisteme seriate: fotosistemul II (P680) si fotosistemul I (P700). Cele 2 cifre (680, 700) reprezinta lungimea de unda a luminii absorbita exprimata în nanometri. Un fotosistem este un set de molecule pigmentare, strict ordonate în interiorul membranie tilacoidale. El actioneaza asemenea unei antene, captând si directionând energia fotonului spre o singura molecula de clorofila, clorofila a, care va participa direct la procesul de F. Cele 2 fotosisteme capteaza simultan lumina. În faza de lumina au loc urmatoarele4 procese: pigmentii asimilatori capteaza energia luminoasa si o transfera treptat pâna la clorofila a din centrul de reactie al fotosistemelor; clorofila a, sub influenta fotonului, elimina 1 electron, care va fi preluat si transferat printr-un lant de substante cu potential redox (catena transportoare), de la fotosistemul II la fotosistemul I si de la fotosistemul I la NADP+; transferul electronilor de la o substanta la alta se realizeaza cu cedare de energie, care va fi stocata în ATP si NADPH; golul electronic al fotosistemului II determina fotoliza apei si captarea dela aceasta a unui electron, care va determina revenirea clorofilei la starea normala. Hidrogenul eliberat prin descompunerea apei este transferat prin catene transportoare pâna la NADP+, care se reduce devenind NADPH (NADP+ + 2e- + H+ = NADPH).; golul electronic al fotosistemului I este umplut cu electronul cedat si transferat de la fotosistemul II. Aceasta faza se finalizeaza cu formarea ATP si NADPH (substante macroergice). Aceste substante fac legatura cu faza de întuneric. 2. Faza de întuneric (faza lui Blackmann) are loc la nivelul stromei cloroplastului. Cuprinde o serie de reactii ciclice, în care intra CO2 si se finalizeaza cu formarea substantelor organice = glucoza. În aceasta faza, carbonul oxidat din CO2 trece în forma redusa din molecula de glucoza. Înainte de a patrunde în ciclul de reactii, CO2 este acceptat de catre o substanta în functie de care se face clasificarea plantelor în: plante de tip Calvin sau C3 – acceptorul este ribulozo-difosfat, iar prima substanta sintetizata este una cu 3 atomi de carbon de tiopul acidului fosfogliceric (APG). Ciclul de reactii care asigura reducerea CO2 si fixarea lui în moleculele organice se numeste ciclul Calvin; plante de tip C4 – acceptorul este fosfo-enolpiruvatul, iar prima substanta sintetizata este una cu 4 atomi de carbon (acidul malic sau acidul aspartic). Aceste plante la rândul lor sunt de tip Hatch si Slack sau de tip CAM. Studierea reactiilor ciclului Calvin a pus în evidenta formarea initiala a unei substante organice cu 3 atomi de carbon = acid fosfogliceric. Prin condensarea a doua molecule de acid fosfogliceric rezulta o molecula de glucoza. Glucoza poate forma ulterior toate celelalte tipuri de substante organice. Faza de întuneric beneficiaza de energia furnizata de catre ATP si de H+ si e- furnizati de NADPH. Fotosinteza se poate pune în evidenta prin: 1. evidentierea oxigenului produs (tehnica bulelor de gaz), 2. evidentierea CO2 absorbit (tehnica volumului închis de aer), 3. evidentierea substantelor organice produse (proba cu iod a lui J. Sachs prin care se evidentiaza amidonul). Factorii care influenteaza fotosinteza:sunt factori interni si factori externi. Factorii externi sunt: lumina, temperatura, concentratia de CO2, concentratia de O2 si nutritia minerala. Factorii interni: gradul de hidratare al tesuturilor si cantitatea de substante organice continute. 1. Lumina – influenteaza prin intensitate si prin compozitia spectrala. F este optima în lumina cun intesnitatea 50.000-100.000 lucsi. Lumina este necesara ca sursa de enrgie si pt formarea pigmentilor clorofilieni. A) Intensitatea variaza în limite f largi, fiind mare la mijlocul zilelor însorite de vara (100.000 lucsi) si minima în noptile fara luna; b. compozitia spectrala a luminii: la plantele superioare si la algele verzi F decurge cu o intensitate mai mare în radiatiile albastre si în cele rosii, spectrul de actiune urmarind spectrul de absorbtie al pigmentilor. La algele brune F are loc cu aproape aceeasi intensitate în adiatiile verzi ca în cele albastre datorita fucoxantinei care absoarbe radiatiile verzi. La algele rosii F decurge cu intensitate max în lungimile de unda din zona mijlocie a spectrului vizibil, ca urmare a faptului ca ficoeritrina are absorbtia max în acest domeniu. 2.. c% de CO2 – din aer (0,03%) este un factor de continua limitare a F. Experimental s-a obs faptul ca în cazul în care ceilalti factori externi sunt favorabili, marirea c% de CO2 pâna la 2-5% provoaca o intensificare a F. Concetratiile de peste 5% provoaca diminuarea intensitati F pt ca CO2 devine toxic. 3. Influenta sarurilor – pozitiva au sarurile de amoniu, azot, fosfor, sulfat în c% moderate. În c% mari acestea determina deshidratarea celulelor si inhibarea F. 4. Temperatura – În general, F începe la un nivel usor inferior valorii de 0 C, creste în intensitate odata cu ridicarea temperaturii atingând la unele plante max de intenstiate la 30-37 C, dupa care, prin marirea în continuare a temperautrii F descreste rapid, încetând în jurul valorii de 50 C. Exista mari variatii între diferite specii, variatii care se datoreaza mediului în care traiesc plantele respective. intensitatea otpima a F difera. La plantele de origine nordica, F este optima la 25-30 C, la cele de origine sudica la 35-40 C. 5. Substantele minerale - afecteaza atât direct cât si indirect procesul de F. Fosfatii sunt direct implicati în F, participând la formarea ATP-ului, la fosforilarile substantelor intermediare care participa la ciclurile reductive ale F. Azotatii si sulfatatii au numai actiune indirecta în procesul de F. Azotul intervine direct prin intermediul participarii sale în molecula de clorofila si indirect la sinteza substantelor proteice, care formeaza cu clorofila complexe mai mult sau mai putin labile. Sulful intervine indirect în F prin participarea la formarea aminoacizilor sulfurati (cistina, cisteina, metionina) care au rol important în reactiile de oxideoreducere. Potasiul desi nu participa ca element constitutiv al substantelor organice si nici nu intra în molecula unei enzime, manifesta totusi o actiune directa asupra F. Carenta de K intensifica respiratia si reduce F."

Silviu Man wrote:Iata o alta opinie. Chiar sunt interesat de comentariile voastre. Mai jos, un extras din referatul de fundamentare a unei teze de doctorat........................."FOTOSINTEZA .....................................Potasiul desi nu participa ca element constitutiv al substantelor organice si nici nu intra în molecula unei enzime, manifesta totusi o actiune directa asupra F. Carenta de K intensifica respiratia si reduce F."................

Deci nu este o opinie, este o teza de doctorat !

Eu cred ca tu confuzi forumul de acvaristica cu forumul de biologie. Cam cati profesori de biologie, chimie si fizica crezi ca fac parte din aceasta comunitate ?
Ce comentariu crezi ca poate face un individ, de profesie sofer, care are un bazin plantat si vrea sa afle cum poate stabili o formula optima de fertilizare, la aceasta teza de doctorat ? Crezi ca pentru el este atat de interesant cum se desfasoara procesul de fotosinteza si cum se pot observa carentele de minerale prin prisma fotosintezei. Saracul om nici nu duce textul pana la capat.
Mai pe romaneste stii ce faci tu acum ? Predai fizica atomica la grupa mica de gradinita si la sfarsitul orei vrei sa tii si o lectie deschisa pe tema asta .

Nu ma intelege gresit, este foarte corect ce scrie acolo, dar nu este la fel de interesant ca " Fertilizarea optima a plantelor " ..... Si daca ma intrebi pe mine din start s-a pornit gresit.

Pot sa intreb si eu care plante ?

Postarea a fost oarecum of-topic, in lumina ultimelor comentarii legati de factorii care influenteaza cesterea plantelor.
Dar ai dreptate, poate am exagerat. Nu are legatura cu fertilizarea plantelor. S-a vrut doar un exemplu de abordare a problemei.

Articolul este, este beton. Dar nu pentru toata lumea.
Eu citesc acum despre influenta lumini in functie de tipul sursei de iluminare si lungimea de unda.
Stii ce spun specialisti ?
Daca lumina nu este pe aceiasi lungime de unda cu necesitatile plantei, lumina nu va ajuta de loc. Deci sunt plante care se dezvolta doar sub lumina flourescenta, alba albastra galbena rosie verde, plante care se dezvolta sub lampi flourescente cu spectru larg si plante care se dezvolta sub lumina led . Speciile de plante testate, au raspuns cu o crestere sanatoasa doar la o singura sursa de lumina.


Pai noi de ce vrem sa trecem pe lumina led daca sursa de lumina nu corespunde cu rezultate pozitive pentru toate speciile de plante. Si ce fertilizare optima sa gasesti, daca pe tine te impiedica sursa de iluminare, care nu declanseaza factorul de fotoreceptie.

Si acum sa ma apuc eu sa vorbesc despre lumina, iti dai seama cam ce se va intampla ?

dandumitru wrote:

Cam cati profesori de biologie, chimie si fizica crezi ca fac parte din aceasta comunitate ?

Nenea Dane, mie-mi place la nebunie fizica. Educatia fizica. Sa mor io

Nu inteleg de ce posturile mai documentate (sau ultradocumentate) sunt considerate SF-uri. Am incercat sa citesc cateva topicuri despre iliminat si m am retras, astea s pepsi pe langa alea. Daca vorbim de un acvariu cu pompa de aer si burete, suntem invechiti, trendul e spre filtrare biologica toata lumea stie. Peste tot se discuta despre reactoare de codoi si structura moleculara a Matrixului, ciclul azotului si altele (ca tot vorbeai de biologie). Si totusi, profesorii aia ii invata pe elevi de prin clasa a 6, cred ..... Deci e foarte normal sa se discute despre ele. Nu e obligatorie citirea de catre toti a tuturor topicurilor. Repetentii poate nici nu stiu sa citeasca, deci is scutiti de chin. Topicul nu este la "coltul incepatorilor"!

dandumitru wrote:

Si acum sa ma apuc eu sa vorbesc despre lumina, iti dai seama cam ce se va intampla ?

Nu, ce se va intimpla?

Ia incearca nea Dane.

payti wrote:Nu inteleg de ce posturile mai documentate (sau ultradocumentate) sunt considerate SF-uri. Am incercat sa citesc cateva topicuri despre iliminat si m am retras, astea s pepsi pe langa alea. Daca vorbim de un acvariu cu pompa de aer si burete, suntem invechiti, trendul e spre filtrare biologica toata lumea stie. Peste tot se discuta despre reactoare de codoi si structura moleculara a Matrixului, ciclul azotului si altele (ca tot vorbeai de biologie). Si totusi, profesorii aia ii invata pe elevi de prin clasa a 6, cred ..... Deci e foarte normal sa se discute despre ele. Nu e obligatorie citirea de catre toti a tuturor topicurilor. Repetentii poate nici nu stiu sa citeasca, deci is scutiti de chin. Topicul nu este la "coltul incepatorilor"!

Nu sunt cosiderate SF. Sunt prea academice si aici nu se doreste asta, aici, tu care ai invatat, pentru ca ai vrut sa intelegi de ce se intampla asta ( si nu ai copiat ), trebuie sa faci un rezumat si in cuvinte simple si putine sa postezi aici, eventual o formula pe intelesul tuturor. Iar daca va fi careva interesat sa invete de ce se intampla, indrumal sa invete ( desi ma indoiesc de asta ), cel mai probabil vor fi multe voci care vor spune ca au incercat formula ta, si nu au avut rezultate, nu a mers, si ca alta data sa nu mai vorbesti fara rost.

INTELEGI Payti ! ....... de ce viata nu este asa simpla ! Si de ce mura in gura apoi sa mai fii si prost ?

Ia raspunde !

rodoselada wrote:Ia incearca nea Dane.

Stai sa-mi insusesc toata teoria. Sa stii ca se merita un topic despre cum trebuie folosita lumina, si despre ce fel de surse de iluminat sa folosesti, raportat la cum ai vrea sa-ti arate plantele.
Una dintre enigmele mele a fost, ca de ce intr-un setup am avut tufa de anubias si staurogine cu distante internodale mici, cu frunze compacte in tufa deasa, iar in alt setup cu aceleasi conditii, facand diferenta doar calitatea lumini si tipul ei am avut staurogine precum coceanul de porumb si tufa de anubias care parea ca este crescut emers. Acum am lamurit-o. Era foarte simplu dar nu ma ducea mintea. La fel si cu plantele de culoare rosie, nu trebuie sa faci mare lucru, sau mai mult decat pentru cele verzi dar trebuie sa stii ce fel de lumina sa folosesti. Cand spun ce fel de lumina nu ma refer la " DE LA CINE " ci cum trebuie sa fie .

ionut_dt wrote:Nenea Dane, mie-mi place la nebunie fizica. Educatia fizica. Sa mor io

Eeee !
Acum am inteles eu de ce esti tu asa de mare !
Vezi ca daca te hotarasti pentru Sandero, pentru tine trebuie facut pe comanda, ca astia nu au avut proiect pentru podeaua pedalier decat pana la 0,20 cm.

Silviu Man wrote:

dandumitru wrote:

Si acum sa ma apuc eu sa vorbesc despre lumina, iti dai seama cam ce se va intampla ?

Nu, ce se va intimpla?

Simplu nu va mai intelege nimeni nimic, din ce sa impamantenit ca teorie a iluminari.

Dan, de ce crezi ca trebuie sa inteleaga toti ceea ce vrei sa prezinti. Daca unul singur intelege, inseamna ca ceilalti nu s-au straduit destul.
Eu nu prea le am cu fizica dar as fi foarte interesant sa citesc o explicatie argumentata despre lumina.

Da nici nu m-am gandit ca trebuie sa inteleaga toti, doar am spus ca astea sunt pretentiile. Si chiar daca nu intelege nimeni, si eu sunt convins ca spun o realitate, tot consider ca eu mi-am facut datoria sa indrum , sa sugerez, sa orientez care o informatie corecta.

Nu trebuie sa le ai cu fizica ca sa intelegi ce se intampla cu lumina si efectele ei, cum ajuta sau cum nu foloseste, ce mai trebuie langa ce ai pentru a avea rezultate. O explicatie cred ca o poti avea, din partea mea, atunci cand spui aici ca ai o nedumerire vizavi de unele aspecte legate de cresterea corecta si sanatoasa a plantelor si ceri un ajutor. O argumentatie nu o poti avea decat atunci cand acelasi lucru ti-lar spune un specialist in domeniu, prezentand si explicad dovezi practice.
Ma repet, eu inca citesc si nu spun ca invat pentru ca nu ma asteapta nici un examen aici, in plus nu am nimic de dovedit, dar atunci cand va fi cazul, la obiect, voi putea da un sfat bine documentat. Nu este profesia mea, nu se leaga cu domeniul meu de activitate si nu imi insusesc ceea ce spun ca si cum eu as fi a tot cunoscator, dar pot da un copy-paste peste o teza de doctorat care face referire la acest domeniu si din care eu ma inspir.

La fel ca mine pot face toti cei interesati accesand Google cu titlul < Teza de doctorat despre fotosinteza si iluminarea corecta a plantelor > si nu va mai trebuie decat rabdarea necesara pentru a citi, dupa care, aici pe forum putem avea o discutie despre lumina, dar nu argumentata, pentru ca indiferent cat am citi, noi tot nu vom reusi sa invatam si sa tinem cont de toate aspectele care converg la cresterea sanatoasa si luxurianta a plantelor.

Pentru cei care inteleg binisor engleza...postez 3 clipuri....in primul se discuta despre lumina...si al doilea despre problemele plantelor...deficiente, etc. iar al treilea e despre substrat...Mie mi s-au parut interesante. Tipul e proprietarul unui petshop in Seattle. Imi place ca scopul nu e musai sa faca profit...ci si sa-si educe clientii. Enjoy!

Disciponel wrote:..................... Imi place ca scopul nu e musai sa faca profit...ci si sa-si educe clientii. Enjoy!...................

Si doar atat !

Pentru ca tot ce spune el, sunt reguli minime, general valabile pentru orice bazin de tipul celui din spatele sau, lucruri cunoscute de majoritatea acvaristilor care au trecut cu succes de faza incepatorului. Ne-ar fi ajutat foarte mult, daca ar fi fost posibil sa ne vorbeasca despre o reteta de fertilizare optima raportata la bazinul fiecarui acvarist de pe acest forum.

Ideea mi-a venit dupa o discutie legata de Helferi care, treptat, de la un moment dat, s-a topit dupa o lunga perioada de prosperitate. Il am in doua acvarii : unul de 100 de litri si unul de 20 de litri, fiecare cu substrat nutritiv, Tropica si respectiv DeponitMix dar de "virsta" diferita, primul de peste un an, al doilea de citeva luni. Plantate in aceeasi zi, cele din acvariul mare au crescut frumos timp de 4 luni apoi au murit. In nano continua sa creasca. Am luat pui din nano si i-am pus in acvariul mare. Dupa doua saptamini abia daca aveau citeva frunzulite noi dupa care a stagnat si multe frunze incepeau sa se increteasca. Le-am mutat inapoi in nano. Acum am 8 pui si continua sa creasca. In acvariul mare am CO2, filtru extern JBL cu medii exclusiv pentru filtrare bio si un foarte bun flow. In nano nu am CO2 si am un filtru de colt Dennerle cu extensie si Siporax mini. In acvariul mare am o populatie usor aglomerata, in nano doar citiva creveti si un Oto. Fertilizare in apa, identica. Singura diferenta este de "virsta" a substratului nutritiv.
Asadar ....?