De multe ori ma intrebam, cu ce sa hranesc saracii pesti in acvarile noastre (casa) cind UITAM SA LE DAM MINCARE????
multi acvaristi cu exeprienta avansata si nu numai RECOMANDA, macar o zi putem lasa pestiii nehraniti!
am auzit de multe ori de zooplancton si fitoplancton, cu siguranta sunt articole cu aceste vetuitoare pe forum dar m-am gindit sa reinoim subiectul cu amabilitatea Administratorilor si Moderatorilor,ca multi ne confruntam cu aceste probleme.

Mentionez ca sursa de informatii sunt de pe wikipedia.

Zooplancton
Definitie:
Zooplanctonul este reprezentat de „animale care plutesc în stratul de ap? de la suprafata marilor ?i lacurilor (pân? la aproximativ 200 de m adâncime)” - Cr?ciun L.-L. 1989

Componenta:
Zooplanctonul este compus din protozoare, viermi, artropode (crustacee inferioare), molu?te (pteropode), larve ale unor animale de fund etc. Zooplanctonul serve?te, mai ales, ca hran? pentru pe?te.
Zooplanctonul include 4 grupe de protozoare: foraminifere, acantari, radiolari ?i tintinide.
Foraminiferele (foramen = gaur?) au o cochilie numit? test, calcaroas?, hialin?, cu aspect por?elanos ori aglutinat?. De?i sunt în general bentonice, au ?i forme planctonice: globigerinele (Orbulina, Hastigerina). Dup? moarte, testele se depun la fund ?i formeaz? mâlurile cu globigerine.
Acantarii se remarc? prin dispunerea radiar? a spiculilor de sulfat de stron?iu care constituie scheletul. Pot fi g?si?i de la suprafa?? pân? la 1000 m adâncime.
Radiolarii se caracterizeaz? printr-o c?su?? silicioas? acoperit? de protoplasm?. În func?ie de perfora?iile membranei ?i caracterle scheletului, radiolarii se împart în spumelari (c?su?? sferic? -Acanthosphaera, Hexacontium; unele sunt coloniale - Collozoum), naselari(orificiu unic ?i schelet rudimentar) ?i feodari (dubl? capsul? central?). Radiolarii se hr?nesc cu celule vegetale pe care le captureaz? cu ajutorul pseudopodelor.
Aceste trei grupe sunt incluse în categoria protozoarelor rhizopode, din care mai fac parte amoebele.
Tintinidele apar?in ciliatelor ?i sunt prev?zute cu numero?i cili. Au o c?su?? sau loric? globuloas?, tubuliform? sau cupuliform?. Cilii formeaz? un fel de membran? cu care captureaz? prada (cocolitoforide, diatomee, dinoflagelate ?i radiolari).
Microplanctonul
Microplanctonul (50 ?m-1 mm) include metazoare, mai ales larve de crustacee. Cele mai frecvente sunt copepodele (picior în form? de ram?), care se deplaseaz? prin mi?c?ri sacadate determinate de “b?taia” antenelor, perpendiculare pe corp. În bazinele oceanice copepodele constituie cea mai mare concentrare de proteine alimentare datorit? popula?iilor lor enorme. Sardinele ?i heringii se hr?nesc aproape numai cu aceste crustacee.
Unele sunt erbivore (consum? diatomee) altele sunt carnivore (larve sau copepode minuscule) ?i au un ritm de cre?tere remarcabil. Speciile de Calanus, cu dimensiuni de câ?iva mm, corp oval, transform? rapid fitoplanctonul în protein? animal? ?i ar putea constitui o resurs? de hran? ?i pentru om.
Copepodele întreprind migra?ii pe vertical?: unele sunt fotonegative (ziua stau în p?tura profund? ?i noaptea se ridic? spre suprafa?? pentru hr?nire) iar altele sunt fotopozitive.
În Pacificul de NE s-au înregistrat 15.000 copepode la metru cub de ap? de suprafa?? iar la Murmansk o singur? specie atinge un nivel de 28.000 indivizi la mc. Împreun? cu formele lor larvare (nauplii ?i copepodi?i) aceste crustacee ajung s? constituie pân? la 90% din zooplancton.
Una din cele mai comune specii de copepode este Calanus finmarchicus, frecvent? în m?rile nordului. Aceasta constituie hrana principal? pentru heringi ?i macrouri. Femelele poart? cu ea ou?le fecundate câteva ore ?i dup? un interval de 15 ore este preg?tit? pentru o nou? fecundare.
Mesoplanctonul
Mesoplanctonul (1-5 mm) include crustacee copepode, cladocere ?i ostracode. Cladocerele marine se caracterizeaz? prin antene mari ?i capacitatea de a incuba ou?le în interiorul carapacei. Una din cele mai comune specii din M.Mediteran? este Evadne spinifera, u?or de recunoscut datorit? unei prelungiri spiniforme a carapacei. Tr?ie?te mai ales în apele superficiale ?i se hr?ne?te cu flagelate ?i diferite larve. Penilia avirostris este un indicator de ape cu salinitate mai sc?zut?, sub 38‰.
Ostracodele au dimensiuni de câ?iva mm iar carapacea are forma unei cochilii din dou? valve articulate. Se g?sesc în ape dulci ?i marine, atât în plancton cât ?i în bentos. Genul Conchoecia este cel mai frecvent ?i abundent în plancton. Speciile de Cypridina sunt luminiscente ?i ofi?erii japonezi le foloseau în timpul ultimului r?zboi mondial pentru a descifra mesaje, evitând astfel s? apeleze la o lumin? puternic?.
În afar? de crustacee, mesoplanctonul include ?i chetognate, anelide ?i molu?te.
Chetognatele sunt animale fusiforme ?i transparente, carnivore. Cel mai cunoscut gen este Sagitta.Sunt indicatoare pentru deplasarea maselor de ap? de salinit??i diferite ?i sunt folosite pentru detectarea curen?ilor care favorizeaz? r?spândirea pe?tilor.
Polichetele erante fac parte din plancton, cele sedentare ?i tubicole fiind bentonice. Unele specii bentonice prezint? fenomenul de epitochie: o parte a corpului, care con?ine ou?le, se deta?eaz? ?i devine planctonic?. În largul insulelor Samoa ?i Fidgi, aceste p?r?i planctonice (ale speciei Eunice palolo) apar la suprafa?? la apusul soarelui în cantit??i uria?e iar b??tina?ii le colecteaz? pentru hran?. Un fenomen asem?n?tor are loc în apele scandinave de NE, în aprilie, la lun? plin?, cu anelide din genul Nereis.
Molu?tele planctonice fac parte din grupul pteropodelor. Dintre acestea, tecosomele au o cochilie. Se hr?nesc cu fitoplancton pe care-l aglutineaz? cu ajutorul mucusului secretat. Sunt r?spândite aîn apele tropicale.
Heteropodele sunt gasteropode adaptate la via?a pelagic?, piciorul este aplatizat. Se deplaseaz? în bancuri în c?utarea protozoarelor ?i diferitelor larve.
Macroplanctonul
Euphausiile sunt crevete cu lungimea cuprins? între câ?iva mm ?i 5 cm. În m?rile polare, Euphausia superba-krilul- care se hr?ne?te exclusiv cu fitoplancton, formeaz? aglomer?ri enorme care constituie hrana balenelor cu fanoane, a focilor, a numeroase p?s?ri ?i a pe?tilor. O balen? în vârst? de doi ani, în greutate de 70t poate ingera 1-1,5 tone euphausii zilnic. Euphausia superba poate furniza o recolt? de 100-500 milioane tone anual în timp ce randamentul întregului pescuit mondial nu dep??e?te 62-66 milioane tone.
Euphausiile se g?sesc ?i în m?rile mai calde unde întreprind migra?ii pe vertical?; unele ajung la 5000-6000 m adâncime.
Mysidele sunt prezente la adâncimi de la 100 la 1000 m. Femela poart? ou?le într-o camer? incubatoare de la baza apendicelor toracice.
Între crustaceele macroplanctonice sunt cuprinse ?i câteva amfipode.
Meduzele apar?in la dou? categorii: unele reprezint? genera?ia sexuat? a diferitelor hidrozoare altele sunt scifozoare. Sunt foarte bine adaptate la via?a pelagic?: corpul lor, transparent, con?ine 95% ap?. Sunt carnivore, î?i paralizeaz? prada cu ajutorul cnidoblastelor. Unele specii, mai ales dintre cubomeduze, sunt foarte periculoase pentru om.
Physaliile apar?in celenteratelor sifonofore ?i sunt animale coloniale. Filamentele lor foarte lungi, pline de cnidoblaste, sunt foarte periculoase. Ele fac parte din a?a numitul pleuston, grupul de animale care tr?ie?te la suprafa?a m?rii.
Alte celenterate planctonice sunt speciile de Velella ?i Porpita, care au un flotor discoidal sau triunghiular.
Ctenoforele formeaz? o încreng?tur? diferit? de cea a celenteratelor. Au ?iruri lungi de cili ?i le lipsesc nematoci?tii, în locul acestora fiind prev?zute cu coloblaste sau celule adezive cu ajutorul c?rora aglutineaz? prada. Cele mai cunoscute genuri sunt Pleurobrachia (se hr?ne?te cu copepode ?i larve de pe?ti), Cestus (cu specia Cestus veneris, centura Venerei) ?i Beroe (cu aspect saciform).
Tunicierii. În componen?a planctonului intr? larve de ascidii (care sunt sedentare), pirosome, salpe ?i appendiculare.
Pyrosomele sunt animale coloniale, luminiscente, în general se deplaseaz? pasiv dar ?i activ datorit? unui curent de ap? format între sifoane. Hrana lor de baz? este microplanctonul.
Salpele, transparente ?i gelatinoase, formeaz? uneori aglomer?ri de pân? la 2500 indivizi la metru cub de ap?. Sunt mari consumatoare de fitoplancton ?i concureaz? copepodele erbivore.
Appendiculariile secret? un fel de cochilie gelatinoas? ?i se hr?nesc cu nannoplancton.
Bibliografie:
Victor Zinevici ?i Laura Parpala: Zooplanctonul din Delta Dun?rii ?i avandelt? : diversitate, structur?, productivitate ?i rela?ii trofice - Bucuresti : Ars Docendi, 2007. - 381 p. : tab., graf., h. color ; 25 cm. - Contine bibliogr. - ISBN 973-558-273-2. - ISBN 978-973-558-273-9
Fitoplancton
Fitoplanctonul este planctonul format din plante acvatice inferioare. Numele de fitoplancton vine din greac? de la cuvântul phyton care înseamn? "plant?" ?i de la cuvântul planktos care înseamn? "hoinar". De cele mai multe ori, fitoplanctonul este prea mic pentru a putea fi v?zut cu ochiul liber, îns?, atunci cand se adun? un num?r suficient de mare de fitoplancton, acesta poate fi v?zut în ap? ca o suprafa?? de culoare verde datorit? clorofilei din celulele sale.

Fitoplanctonul ob?ine energie prin procesul de fotosintez?, drept urmare trebuie s? tr?iasc? în stratul bine luminat al oceanului, m?rii sau lacului. Datorit? fotosintezei, fitoplanctonul este responsabil pentru 90% din oxigenul atmosferei terestre.Dealtfel, fitoplanctonul este dependent de nutrimen?i pentru a cre?te. În general se hr?neste cu macronutrimen?i cum sunt nitra?ii ?i fosfatul.
În timp ce majoritatea speciilor de fitoplancton sunt fotoautotrofe, exist? ?i specii mixotrofe ?i heterotrofe. Heterotrofele formeaz? defapt zooplanctonul, sunt nepigmentate ?i ob?in carbonul organic mancând alte animale sau materiale organice.
Termenul de fitoplancton cuprinde toate microorganismele fotoautotrofe acvatice. Sunt aproximativ 5000 de specii marine de fitoplancton. Cele mai importante grupuri sunt diatomeele, dinoflagelatele si algele (in special verzi ?i albastre).

Planctonul:
reprezint? totalitatea organismelor marine, care tr?iesc plutind în apa m?rii ?i nu se deplaseaz? (sau se pot deplasa pe distan?e milimetrice).

*
Fitoplanctonul - reprezint? totalitatea plantelor din apa m?rii ?i care prezint? o adaptare a vie?ii vegetale la mediul marin. Desf??oar? procese de fotosintez?: produce biomas?
Zooplanctonul - reprezint? totalitatea animalelor (majoritatea nevertebrate), care tr?iesc plutind în apa m?rii. Reprezint? un nivel de consumatori: consum? fitoplancton

imi cer scuze pentru editare, am folosit fonturi care nu recunoaste aici diacriticile.
anexez fisierul

multumesc