[Logo www.acvariu.ro]

Acvariu.ro - forum - Cea dintai comunitate a acvaristilor
  [Search] Search   [Recent Topics] Recent Topics   [Hottest Topics] Hottest Topics   [Top Downloads] Top Downloads   [Members] Member Listing   [Groups] acvariu.ro 
[Register] Register / 
[Login] Login 
Hranirea pestilor ornamentali de la A la Z  XML
Forum Index » Hrana
Author Message
belzebut
Junior member
[Avatar]

Joined: 16/02/2009 13:04:27
Messages: 46
Location: Constanta
IP:
Offline

Hranirea pestilor ornamentali este o activitate placuta si poate fi considerata cel mai spectaculos moment al zilei atat pentru acvaristul experimentat cat si pentru cel incepator. In aceste momente aveti ocazia sa observati pestii care sunt mai timizi sau care dau primele semne de boala.

Datorita originii si comportamentului, fiecare specie s-a adaptat la un anumit tip de hrana. De exemplu, multi pesti se hranesc in special cu alge ei fiind pesti ierbivori (SAE, Otocinclus, Ancistrus , Aymonierii, ciprinontidae vivipare, cichlidae africane, etc.). De asemenea, dupa o observare mai temeinica veti constata ca nu toti pesti se hranesc la fel, unii prefera suprafata apei, altii fundul ei. Pestii cu spatele drept, gura superioara si inotatoarea dorsala inclinata spre spate prefera sa stea aproape de suprafata apei, fapt pentru care se va hrani de la suprafata apei. Pestii cu inotatoarea dorsala curbata, carena pronuntata si gura terminala prefera sa stea in stratul de mijloc al apei. Printre acestia se numara neonii, discusii si majoritatea ciprinidelor (barbus). Acesti pesti se vor hrani cu precadere in zona mediana a acvariului (intre ape). Pestii care se hranesc pe fundul apei au abdomenul plat si gura dispusa inferior. Din aceasta categorie fac parte sanitari (Corydoras), majoritatea mancatorilor de alge, dar nu numai.

Pentru a creste normal si pentru a avea culori intense, pestii ornamentali au nevoie de o hrana adecvata, bogata in vitamine, minerale, proteina si nu numai. In natura pesti se hranesc cu hrana vie, insa in acvaristica nu putem sa le asiguram de fiecara data hrana mult dorita si atunci suntem nevoiti sa apelam la hrana uscata, la furaje. In cele ce urmeaza voi incerca sa descriu continutul acestor furaje pentru a intelege cum trebuie facuta alegerea acestora.

Ca si in cazul altor vietuitoare glucidele si lipidele sunt sursa principala de energie, insa prezenta lor in exces poate duce la obezitaea pestelui si chiar la depunere grasimilor pe anumite organe generandui moartea intr-un final. In general furajele contin pana in 6% grasimi pentru adulti, iar pentru puiet procentul poate ajunge pana la 8%. Procentele pot varia in functie de firmele producatoare si specia pestelui pentru care este conceputa.
Carnea pestelui este in proportie covarsitoare formata din fibre musculare. Pentru dezvoltarea fibrelor musculare pestele are nevoie de cantitati mari de proteine care sunt descompuse in aminoacizi si asimilate in procesul de formare al acestora. Furajele contin intre 30 si 50 % proteina, ce poate fi de origine animala sau vegetala in functie de pestele pentru care este facuta mancarea. Importanta tipului de proteina este data de modul de alimentatia a pestilor. Pesti rapitori (care se hranescu cu proteina animala cu precadere) au tubul digestive mai mic decat cei ierbivori datorita faptului ca proteina animala se asimileaza mai usor decat proteina vegetala.
Microelemetele sunt indispesabile in formare enzimelor necesare in fuctionarea anunitor organe interne, iar prezenta lor in furaje este obligatorie, chiar daca pesti au nevoie de cantitati foarte mici.
Nici mineralele nu pot fi neglijate ele avand rol in formare scheletului pestilor, mai ales ca in acvaristica ne confruntam cu pesti teleostei (pesti cu schelet osos), unde calciul este un elemet de baza in formarea scheletului si a solzilor acolo unde este cazul.
O alta categorie de substante importanta sunt substantele ballast (ex: cenusa) care previn inertia tubului digestiv (din pacate nu am reusit sa aflu mare lucru despre aceasta inertie a tubului digestiv).
Am lasat vitaminele ultimile pentru ca este un subiecte ce merita dezvoltat. Vitaminele indeplinesc functii multiple in organism, iar lipsa uneia se numeste carenta si nu se poate compensa prin excesul alteia. In cele ce urmeaza am sa incerc sa fac o clasificare a celor mai importante vitamine si sa explic care este rolul lor in dezvoltarea pestilor:

- Vitamina B1: are rol in prelucrarea carbohidratilor (glucide) prin care se asigura energia pestelui si deasemenea asigura hranirea sistemului nervos cu glucide, lipsa acestei vintamine genereaza tulburari de inot si crampe musculare.
- Vitamina B2: ajuta la digestia proteinelor si la dezvoltarea musculaturii, protejeaza mucoasele de la nivelul pieli pestelui, iar lipsa sa din organism se manifesta prin leziuni hemoragice al pielii si tulburari ale sistemului nervos;
- Vitamina B5 (vitamina pp): stimuleaza sintetizarea diferitelor enzime, iar lipsa ei genereaza probleme la nivelul branhiilor.
- Vitamina B6: este foarte importanta pentru sistemul nervos, lipsa ei genereaza leziuni ale sistemului nervos ce atrage dupa sine probleme de miscare.
- Vitamina B12: are rol in digestie, insa importanta ei este data de faptul ca este implicata in sinteza hemoglobinei (indispensabila in transportul oxigenului). Carentele acestei vitamine duc la anemie si tulburari de crestere.
- Vitamina A: este foarte importanta pentru vedere si o crestere sanatoasa, deasemenea ajuta la protectia pielii si are rol in fertilitate, iar carentele in aceasta vitamina se manifesta prin deficienta de vedere si ulceratii hemoragice la nivelul pielii.
- Vitamina C: foarte importanta in dezvoltarea scheletului, ea sigura si o imunitate ridicata, lipsa s-a ducand la deformari ale operculilor si branhiilor. Aceasta vitamina este foarte instabila in contact cu aerul de aceea in furaje se foloseste doar vitamina C stabilizata.
- Vitamina D3: asigura o corecta asimilare a calcilui si a posforului, minerale foarte importante in formarea scheletului, iar lipsa sa atrage dupa sine rahitismul pestelui.
- Vitamina E: influenteaza cu precadere reproductia (hormoni sexuali) si stabilizeaza celelate vitamine si acizii grasi din furaje. Carentele in vitamin E duc la sterilitatea pestilor si la degenerarea grasa a ficatului.
- Vitamina H (biotina): este un factor de crestere foarte important, iar lipsa sa duce la tulburari de crestere, lipsa apetitului si crampe musculare.
- Vitamina K: are rol in coagularea sangelui in cazul unor leziuni, iar lipsa sa produce leziuni ale ficatului.
- Colina: ajuta la digestia grasimilor, iar lipsa sa duce la degenerarea grasa a ficatului.

Dupa cum ati vazut, toate vitaminele au un rol deosebit de important in dezvoltarea armonioasa a pestelui dumneavoastra. Carenta in aproape toate vitaminele se manifesta prin lipsa poftei de mancare, apatie, tulburari de crestere si aspectul bonlavicios al pestelui, fapt pentru care este bine sa consultati etichetele de pe ambalajul furajului pe care il veti cumpara. Si cum suntem curiosi si vrem sa stim cat mai multe, cu siguranta ne-am intrebat din ce sunt facute aceste furaje? Iata cateva din ingredientele de baza ce se folosesc in fabricarea lor: carne de peste, soia, diferiti scrustacei, drojdie, legume, foina de peste, scoici, viermi tubifex, larve de tantari.
Hranirea neechilibrata duce la carente alimentare si afecteaza sanatatea pestilor pe termen lung. Efectele posibile sunt de exemplu “emacierea” (slabirea excesiva) si predispozitie la imbolnaviri. Multe probleme se pot evita printr-o alimentatie corecta si cat mai variata, chiar se recomanda folosirea a 2-3 tipuri de furaje in alimentatie inafara de hrana vie.

Acum ca am inteles cum se fabrica si din ce se fabrica furajele, dar cel mai important ce trebuie sa contina aceste furaje pentru asigura o viata cat mai lunga si frumoasa pestisorilor dumneavoastra, putem trece la hrana vie, iar in cele ce urmeaza am sa incerc sa enumar cele mai intalnite tipuri de hrana vie folosita in acvaristica si modalitati de obtinere.

Pui pestilor ovipari dupa eclozare traiesc intre 2 si 3 zile pe sema sacului vitelin pana se resoarbe apoi incep sa ne hraneasca, iar pentru ca sunt atat de mici se hranesc cu hrana microscopica. Euglena viridis se preteaza excelent pentru hranirea alevinilor si se poate reproduce usor si in casa. Se ia un vas pe fundul caruia si pune turba si se adauga o lingurita de supa de carne fara grasime la un litru de apa. Matca se recolteaza din balti sau lacuri care au culoare verde inchis, dupa care solutia astfel obtinuta se pune la soare, in scurt timp devenid verde si opaca. Recoltarea se face din trei in trei zile, prin filtrarea apei cu hartie de filtru, dupa care se spala hartia in acvariu (atentie nu este o metoda lipsita de riscuri, trebuie sa tineti cont de unde luati matca). De asemenea trebuie sa tineti cont ca aceasta metoda va poate umple acvariu de alge, deci se poate folosi doar in bazinele sterile.

O alta sursa de hrana vie pentru puietul ovipar ar fi realizarea recoltelor de infuzori, Paramaecium caudatum. Acest infuzor se hraneste cu bacterii de pe resturile vegetale si animale, insa are si dusmani ce ii consuma de acea este bine ca realizarea culturi sa fie cat mai curata. Atat cultura cat si inmultirea acestor infuziri este simpla: se iau 10 g de fan care se fierb si peste care se adauga apa, in care vom introduce parameci pentru matca (apar si de la sine dar dureaza mai mult). O alta metoda ar fi sa luati o coaja de banana sa o lasati la soare pana se inegreste si se usuca, dupa care se introduce intr-un vas cu apa peste care se adauga apa de la canal si o cana de apa din acvariu in circa 1-2 saptamani veti avea o recolta de invidiat. Recolta se hraneste cu lapte fiert adaugand cate 5 picaturi la 100 de cm cubi de apa si se completeaza apa evaporata. Recoltarea infuzorilor poate fi facuta prin turnarea solutiei printr-un filtru de hartie (sugativa este ok), dupa care se clateste hartia de filtru in acvariu, sau se toarana cultura intr-o sticla pana la jumatatea gatului dupa care se pune un dop de burete sau vata, care trebuie sa atinga solutia (sa nu raman aer intre burete si solutia de recolta) peste care se toarna apa curata, astfel paramecii raman fara aer si migreaza in apa curata de unde pot si filtrati sau luati cu o pipeta. Daca folositi metoda cu coaja de banana, dupa recoltare completati apa evaporata puneti un varf de lapte praf, agitati si lasati solutia pana se limpezeste complet, pentru a face o nou recoltare. Recolta se improspateaza dupa circa 10-15 recoltari.

Dupa circa 2-3 saptamani in care puietul este crescut cu parameci se trece la hranirea cu Dafinia, Artemia, Cyclops. Datorita faptului ca la noi in tara avem cateva lacuri cu apa sarata in care creste crustaceul Artemia salina (are valoare nutritva foarte mare in primel zile de la eclozare), acest crustaceu este folosit la scara larga de acvarofili. Un alt avantaj este dat de faptul ca nu este precursorul nici unei boli si poate fi administrat drept hrana chiar si pentru pesti mai sensibili. Cultura se face astfel: se ia un vas nu foarte adanc, se toara apa de la canal in el, se lasa la decantat (declorinat) si se adauga 15-20 de g de sare de bucatarie la litru, mai poate fi folosita si sare pentru acvariile marine, sau chiar apa de mare diluata corespunzator (prea complicat, nu?), se ridica temperatura apei pana la 25-26 grade C si se aereza puternic dupa care se aseaza intr-un loc luminos (nu in bataia soarelui). In cultura astfel formata (4-5L) se poate pune un var de cutit de oua. Larvele sunt pescuite cu o plasa sunt clatine in apa rece si administrate drept hrana. Trebuie mentionat faptul ca Artemia adulta nu poate fi mancata de puit pentru ca junge pana la 20 mm.

Din lunile aprilie-martie cand temperatura lacurilor incepe sa cresca, incep sa se inmultesca crustacei Cyclops si Diaptomus, insa nu sunt cele mai bune solutii pentru ca Diaptomus are o crusta tare si nu place pestilor, iar Cyclops daca nu sunt consumati in 2-3 ore si sunt adulti pot ataca pesti, fapt pentru care nu merita sa va complicati cu atfel de hrama vie, nu mai punem la socoteala ca pot fi precursori pentru dierite boli, din momet ce recoltarea se face direct din lacuri.

Puricele de balta care se intalneste la noi este Daphnia magna si Daphnia pulex si poate fi mancat de pesti drept hrana vie. Se inmulteste in perioada calda a anului, o femela dand nastere la 80 de pui care se pot reproduce la randul lor in circa 12-14 zile. Recoltarea lor se face cu ajutorul unui fileu plactonic (un mincioc cu plasa fina) si in sensul invers al curentului de apa, dar poate fi un precursor pentru agenti patogeni, fapt pentru care de regula acvaristi ii reproduc acasa. Daca vreti sa crestei acasa purici de balta aveti nevoie de un put de fantana din beton sau cazi, ori butoaie din lemn cu un volum situat intre 50 si 80 de litri (merg folosite si acvarii mai mari). Pe fundul acestor vase se pun circa 3-4 degete de baligar sau gainat (merg si amundoua) peste care se pune un strat de fan si se adauga apa cu o coloana de 60 de cm. In circa 10 zile se formeaza la suprafat apei o spuma ce trebuie indepartata, dupa care se introduc in apa 5 g de drojdie de bere proaspata amestecata cu o lingurita de lapte si apa. Dupa 3 zile introducem matca in vas, iar dupa ce se limpezeste apa putem face recoltari de hrana vie. Daphnia se hraneste cu drojdie, lapte si sange.

Cum de la bun inceput am vrut sa realizez o trecere in revista a tuturor posibilitatilor de hrana vie, din aceasta enumerare nu puteau lipsi viermi micro, Anguillala silusiae. Acest vierme microscopic se hraneste cu bacterii si microorganisme vegetale, iar cultura s-a se realizeaza in urmatoarea modalitate: umplem fundul unui ghiveci larg si scund cu pietris amestecat cu zat de cafea spalat si uscat, dupa care putem introduce virmisori cu pricina. Deasupra vom aseza un strat fin de pietris si acoperim totul cu o placa de sticla. Viermii vor urca pe capacul de sticla si vor fi dati ca hrana prin introducerea lui in acvariu. O alta reteta suna cam asa: fulgi de ovaz inmuiati in lapte, care trebui udati din cand in cand cu drojdie (triturata pana ce se face ca laptele). Viermi se dezvolta cel mai bine intre 25 si 30 grade C, insa merge recolta si la temperatura camerei. Ce mai trebuie sa stiti este ca trebuie sa lucrati cu cel putin 2 recolte facute la un interval de o saptamana pentru a nu ramane fara si ca aveti nevoie de matca de la un acvarist pentru a incepe prima recolta.

Din una in alta am ajuns si la controversatul tubifex. Tubifex rivulorum este un vierme oligochet care creste intre 2-3 cm pe fundul lacurilor sau a canalelor si desi are valoare nutritiva foarte mare, datorita faptului ca traieste in medii pline de deseuri si poate fi precursor pentru agenti patogeni, nu este foarte recomandat de acvaristi. Daca totusi vreti sa dati tubifex drept hrana vie, trebuie stiut ca viermi se tin in apa rece intr-un vas emailat pentru a elimina malul din tubul digestiv al viermelui. Pentru a nu muri viermele are nevoie de o apa oxigenata puternic, dupa curatare poti fi tinuti la frigider pusi in ziar (la congelator) sau pe un ciorat legat pe gura unui borcan, sau chair intr-un vas in care este lesata sa curga foarte incet apa rece. Daca vreiti sa ii dati la puiet trebuie sa ii tocati cu o lama, pe o bucata de lemn sau pe gresie.

Enchytraeus albidus este tot un vierme si este o delicatete pentru pesti ornamentali, insa trebuie avuta grija caci pesti au tendinta sa se ingrase de la acet tip de viermi. In natura se gaseste sub frunzisul in putrefactie. Pentru o cultura aveti nevoie in primul rand de matca de la un alt acvarist pe care o punem intro ladita de lem (50x30x10). In ladita se introduce un amestec de 50% pamant negru, 40% turba si 10% nisip fin amestecat cu rumegus de lemn. Viermii se pun pe pamant si se acopera pamantul sa nu se usuce. Din 3 in 3 zile viermi vor fi hraniti cu cartofi fierti si sfarmati, paine inmuiata in apa si cu fiertura de gris, mazare, varza creata si morcovi. In 2-3 saptamani viermi se pot recolta fara problema direct de pe capac, temperatura optima fiind de 16-18 grade C. Culturile se pot pastra in pivnita, puse una peste alta, iar dintr-o ladita cu o suprafata de 0,5 metri patrati puteti recolta pana la 30 de g de virmisori.

Grindal sau Enchytraeus buchholzi are acelasi procedeu de reproducere, este cava mai subtire decat precedentul tip de vierme si are nevoie de o temperatura de 20 grade C. Drept mancare pentru grindal se folosesc fulgi de ovaz fierti, iar randamentul este mult mai ridicat decat in cazul viermelui precedent. In cazul in care mucegaieste pamantul recoltei de grindal sau enchitreide trebuie sa schimbati imediat pamantul. Pentru a recupera virmisori asejati cultura intr-o cutie de plastic gautita pe fund sub care puneti o plasa cu ochiuri fine si puneti cutia in apa cu o temperatura de 25 grade C, virmisori vor iesi prin gaurele si se vor aduna in sita inprovizata.

Desi sunt mult mai mari nici ramele, Limbricus terrestris, nu sunt de lepadat cand vine vorba de pesti mai mari. Ce trebuie sa stiti este ca trebuie sa tineti rama cateva zile pana elimina tot pamantul din intestine inainte sa le administram ca hrana (pot fi administrate intregi sau taiate). Daca vreti sa cresteti in casa propiile rame luati o ladita puneti pamant brun foarte usor umezit, ca grana le puteti da cartofi fierti si funze de ceapa.

O alta sursa de hrana este reprezentat de larvele de tantar Chironomus plumosus. Larva de tantar in randurile acvaristilor o intalniti sub numele de chironomus si este foarte apreciata datorita faptul ca intensifica culorile pestilor fiind bogate in hemoglobina. Pentru a va realiza propia recolta de larve de tantari aveti nevoie de un vas intre 10 si 20 de litri in care sifonati apa din acvariu populat, peste care puneti o coaja de banana foarte bine coapta, in circa 2 saptamani coaja de banana incepe sa putrezeasca si sa atraga femelele de tanari ce isi vor depune ouale in vasul dumneavoastra. Trebuie sa recoltati zilnic cu un mincioc altfel larvele se maturireza repede si se transforma in tantari care nu au acleasi valori nutritionale. Este de preferat ca vasul sa fie in aer liber altfel o sa va manance tantarii de vii ?.

Si pentru ca tot se recomanda o hrana cat mai variata iata un alt tip, musculita betiva sau Drosophila malanogaster. Se ia un vas (un pet taiat pe jumate, un borcan de 2 litri) se umple cu apa peste care se adauga cateva felii de rosii si cateva bucatele de mar (cotorul de exemplu), in doua sau trei zile se va umple suprafata de muculita cu pricina. Recoltarea se face panand o punaga la gura sau o plasa fina si agitand putin, musculitele se vor ridica in plasa, dupa care se introduc in bazin, daca ati folosit punga bagati putina apa in punga si agitati bine sa nu mai zboare apoi clatiti punga in bazin.

Tot pe baza de rosii, dar decojite si fara seminte apoi date prin blander sau facute pasta cu ajutorul unui mojar impreuna cu ceva zeama de citrice veti obtine niste viermisori de 1-2 mm (cineva pe forum spunea ca ar fi vorba de grindal) care pot fi recoltati prin strecurare. Trebuie sa aveti mare grija sa nu introduceti in acvariu resturi din bazinul de recolta pentru a nu altera apa din acvariu.

Alte tipuri de hrana vie ar mai putea fi carne de melci (asta daca nu va este scarba ) tocata bine, fluturi si alte insecte care sa nu fie prinse cu ajutorul insecticidelor, etc. In mediul lor natural pesti mananca tot ce prind sau aproape tot, dar conteaza foarte mult tipul de peste si talia acestuia, nu faceti experimete inutile daca nu cunoasteti modul de crestere si reproductie al pestilor pe care ii aveti. Spre exemplu rame melci, insecte am dat doar la rapitori, ciclide africane si ciclide americane. Trebuie avut in vedere faptul ca nu trebuie sa faceti abuz, nu se da decat atat cat pot manca pesti in 1-2 minute cel mult.

Un inlocuitor pentru hrana vie este inima de vita fiarta sau congelata, ea fiind de altfel unul din principali ingredineti si in obtinerea majoritati mixurilor. Pentru puiet se mai poate folosi galbenus de ou fiert (10-15 minute) si lasat la uscat apoi mojarat cat mai bine cu putinta. Administrarea se face cu ajutorul unui ciorap fin (sper sa fie intelegatoare sotia, prietena, sau mama) in care se introduce galbenusul mojarat, se strange precum un saculet si se umezeste in bazin. Zeama scursa in bazin are calitati nutritive foarte mari, sunt destui acvaristi care ridica puietul in primele 2-3 saptamani doar cu aceasta metoda.

Deasemenea pentru pesti ierbivori se mai pot folosi frunze de salata oparita ca sa nu pluteasca, morcov fiert, castravete (crud de data aceasta, sau foarte usor oparit) si spanac oparit.

Trebuie mentionat faptul ca de multe ori acvarofili experimentati apeleaza si la metode mai putin ortodoxe in care incearca tot felul de mixuri realizate din diverse ingrediente precum: granule de catei sau pisici, inima de vita, larve de tantari, frunze de salata, morcovi fierti si pasati, castraveti, gris, gelatina, foina de peste, foina de sange, scoici, galbenus de ou si lista poate continua. In acest tip de hrana se recomanda introducerea unor vitamine drept adjuvant. Eu personal nu va recomand folosirea unuor astfel de mixuri, daca nu aveti o reteta de la cineva cu experientat si care sa fi dat rezultate satisfacatoare.

Pentru a nu avea pe constinta pesti dumneavoastra in urma unor experimente nereusite am sa va arat o reteta de mixtura facuta de un acvarist cu experienta (coleg de pe forum) pentru discusi. Aveti nevoie de: 1kg muschi de inima de vita curatat de grasimi, vene, tendoane si pielite, 150-200g de spanac blansat (oparit 10 sec. in apa clocotita si racit in apa rece) sau frunze de urzici (ce va spuneam mai sus, ce vrei si ce nu vrei poti gasi intr-o astfel de reteta), numai primele 4-5 farfuri ale plantei, un galbenus crud de ou de gaina, 10-15g de usturoi (se poate renunta la el daca pesti manaca fara, spune autorul eu unul, nu as risca), un ardei gras, 100g de granule, o lingurita (4-5g) de boia dulce de ardei, vitamine pentru pesti, dupa indicatiile de pe cutie (din Petshop), 8 ml de ulei de peste cu concentratie cat mai mare de acizi nesaturati (din farmacie, varsat e mai ieftin) sau 250g fileu de peste, un fel de biban rosu din mare sau ocean (Sebastes mentella sau Sebastes marinus), si gelatina alimentara (foite nu cu praf!).

Mod de preparare: se amesteca carnea taiata cubulete 30-40g cu uleiul de peste si celelalte ingredinete dupa care se da prin masina de tocat de 6 mm si apoi prin ce de 3 mm. Se iau 6 foi de gelatina si se pun cu 500g de apa rece, dupa 5 minute se pune vasul cu cele 6 foi intrun ibric cu apa care sta sa dea in fiert si se tine circa 20 de secunde interval in care geltina se topeste. In acelasi timp se cantaresc 500g din amestecul creat initial si se pun intr-un vas in care sa aiba loc si gelatina. Se toarna gelatina si se amesteca din apropae in paroape dinspre amestec spre gelatina cu mixerul pana se omogenizeaza. O data ce ati amestecat in jur de 100-150g de amestec puteti amesteca si restul fara sa mai existe riscul de cololoase. Dupa amestecare se pune repede intr-o punga de 1,5 litri cu colturile indoite si marginile pliante de 2-3 ori (colturile pungi nu trebuie sa fie pliante spre interiorul pungi). Punga astfel rezultata se pune intre doua placi de stica (0,4-0,5x30x50) si se indoia gura ei in asa fel incat sa nu iasa amestecul din ea, apoi se preseza cu o alta placa de 0,8 x 18 x 22cm pentru a distribui egal prersiune pe punga. Inaintea sau in timpul presarii trebuie facute gauri cu un ac (lasati atza in el ca sa nu il pierdeti) in punga, ca sa iasa aerul prins in mixtura. De pe placa de sticla se trece mixtura pe un gratar de frigider, pe care incap de obicei doua placi (sau se dimensioneaza placile in pungi in asa fel ca sa incapa) si se pun cat mai repede in congelator (Se altereaza rapid, ca-s calde de la gelatina fierbinte). Placile si gratarele se aseaza in congelator cu distanta intre ele ca sa se raceasca mai repede.
Din aceste placi congelate pot sa taia imediat dupa scoaterea din congelator, cu un cutit cu lama rigida fasii de 0,5mm pentru pui de 1,5cm, sau cu un cutit cu lama flexibila, dupa circa 5 minute fasii ceva mai groase de 1-2mm pentru pesti mai mari. Nu numai ca nu tulbura apa, dar nici nu se destrama usor cand rup pestii din fasie.

Ca regula generala de administrare a hranei trebui sa stiti faptul ca nu se administreaza mai multa hrana decat pot pesti manca intr-un minut cel mult doua si nu mai mult de doua administrari pe zi, daca sunt adulti. In cazul puietului in fuctie de specia si varsta acestuia se dau intre 3 si 5 mese pe zi. Deasemenea este bine sa dati de mancare in acelasi loc de fiecare data, astfel pesti se obisnuiesc si se vor strage mai repede sa manance, iar risipa este mult mai mica (deci si apa teoretic ar trebui sa se mentina mai mult). Unii crescatori recomanda ca o data la 7 zile sa ii tineti in post negru (doar apa, paie si bataie), astfel evitati ingrasarea pestilor.

In speranta ca am acoperit cam tot ce era de acoperit, le urez pestisorilor dumneavoastra pofta buna


http://animal-world.com/encyclo/fresh/information/common_foods.htm#Infusoria
brosura Sera
brosura JBL
Acvariu, Ing. Z. Kaszoni, editura Sport si Turism, Bucuresti-1976

Daca aveti completari sau observati greseli va rog sa le postati, dezinformare nu ajuta pe nimeni.
Hraniarea

This message was edited 3 times. Last update was at 19/11/2010 10:10:10

[WWW]
pc.ciprian
Moderator
[Avatar]

Joined: 24/10/2008 00:38:17
Messages: 2601
Location: Constanta
IP:
Offline

super, din pct meu de vedere a atins cam orice punct si orice modalitate de culturi.

bravos cristi!

Inceputul | 100x60x45 first setup ADA | 100x60x45 JBL | 30cm ADA Cube | 100x60x45 Tropica Garden | 100x60x45 Tropica Moss | 30cm Nano Reef Cube (inceputul) | 100x60x45 Rimless Reef | 200x80x65h Reef Coloristic | ... ?
[Email] [WWW] [Yahoo!]
alber
Moderator
[Avatar]

Joined: 26/09/2008 12:20:22
Messages: 4859
Location: bucuresti - berceni
IP:
Offline

Bun, imi place, felicitari.
Vad ca si din adancurile gheenei ies lucruri bine facute

"e usor a scrie versuri, cand nimic nu ai a spune" - Mihai Eminescu
[Email] [Yahoo!]
hauserBZ
Membru de baza
[Avatar]

Joined: 11/05/2015 19:51:12
Messages: 487
Location: Buzau
IP:
Offline

super articolul daca il gaseam undeva pe net nici nu cred cail bagam in seama dar nush pe forumul acesta ma atrage tot

Nisipul Rosu, Malawi 200L
[Email]
paradoxx
Aquamaster
[Avatar]

Joined: 06/07/2013 01:33:53
Messages: 3029
Location: Dr tr severin/ Brad-Hunedoara
IP:
Offline

asa am patit si eu cu forumul.e ca un virus,ca un microb.nu dormeam noptile sa citesc articole

Sunt Mandru ca sunt SUMA DEFECTELOR MELE 1488
[Email] [Yahoo!]
hauserBZ
Membru de baza
[Avatar]

Joined: 11/05/2015 19:51:12
Messages: 487
Location: Buzau
IP:
Offline

true )

Nisipul Rosu, Malawi 200L
[Email]
MihaiF
Senior member

Joined: 15/02/2017 14:50:05
Messages: 839
Location: Baia Mare
IP:
Offline

Foarte interesant , multumim.
Ioan
Senior member
[Avatar]

Joined: 10/03/2005 23:31:43
Messages: 535
Location: 25826 St.Peter-Ording
IP:
Offline

Usturoi se poate pune si mai mult, de ex. 50-100g/1kg, e dovedit ca are actiune intensa inpotriva viermilor intestinali, dar e clar ca miroase pe urma toata casa. Nu trebuie adaogat neaparat, daca n-au pestii paraziti, merge foarte bine si fara.
Daca nu-i tocat foarte marunt ramane nemancat si trebuie aspirat, ca sa nu altereze apa.
Asta-i o problema inca si acum pentru mine. Ideal ar fi sa fie facut pasta, dar inca n-am gasit o metoda destul de eficienta sa-l fac asa. Eventual dat prin masina de carne, cat mai marunt si tocat in mojar. Trebuie lucrat repede, pentru ca se oxideaza si isi pierde calitatile.
Ar fi bine sa fie tocat dupa ce s-au prelucrat toate celelalte componente si amestecat cu ele imediat.
Un galbenus la 1kg e cam putin. Se pot pune lejer 2-3.
Uleiul si grasimea de peste se adaoga mai bine dupa ce s-a tocat carnea.
Se poate adoga si spirulina, dar cu grija, ca se exagereaza usor.
Eu amestec toate componentele, in afara de carne, intr-un vas separat si adaog amestecul la carne dupa ce am trecut-o prin cutitul cu gauri de 3 mm.
5 foi de gelatina la 450g de mixtura sunt suficiente. Se inmoaie in apa cat mai rece, doar atatea cat sa ajunga pentru urmatoarele 3-4 portii. Daca sta mult in apa se rupe usor si devine greu de portionat. Lasati-o sa se scurga bine de apa, in sita, cand o puneti la fiert, ca sa nu devina mixtura prea umeda. Se poate stoarce cu mana, cat sa nu se rupa prea tare.
Important este sa se amestece gelatina fierbinte in mixtura rece (16°C) cat se poate de repede, pentru ca daca se coaguleaza inainte de a fi formata placa in punga, se faramiteaza si ramane asa.
Adaogarea gelatinei si formarea placii dureaza la mine cel mult 45-50 sec.
In cata apa rece (10-15°C) se inmoaie, ramane la posibilitatile fiecaruia, dar 500 ml e mult prea putina. 3-5 L e mai aproape de adevar.
Rolul granulatului nu este sa inbogateasca mixtura, ci sa absoarba apa, sa faca mixtura mai consistenta.
Ardeiul e bun, dar aduce multa apa cu el. Nu-l supradozati.
Cu cat e mixtura mai umeda, cu atat se destrama mai usor in acvariu si ramane nemancata, sub forma de praf. Asta-i mai rau in acvariile plantate, care au nisip in ele.
Placile de sticla trebuie sa aiba suprafata granulata, ca sa nu se lipeasca pungile, ca altfel e aproape imposibil sa fie mutate fara sa se deformeze si fara sa se rupa mixtura.
Imagini am pus pe unul din primele forumuri cu nume asemanator acestuia, in urma cu vreo 10-15 ani. Poate ca mai sunt si acum accesibile.
Impotriva tuturor parerilor contrare, mixtura pe care o folosesc este o hrana sigura, care nu prezinta riscuri de contaminare cu oua de paraziti.
O folosesc de multi ani si sunt convins ca este o hrana de baza pentru discusi.
Altumiilor nu le-am destainuit ca natia lor nu mananca asa ceva, asa ca o mananca cu mare placere de vreo 4 ani, fara nici o problema.

This message was edited 1 time. Last update was at 29/10/2018 03:01:52

koala
Batran si obosit
[Avatar]

Joined: 05/03/2002 02:00:00
Messages: 23541
Location: Bucuresti
IP:
Offline

^^^ De acord cu toate cele de mai sus!

Ioane, pe unde umblasi in toate lunile astea din urma? Nu te-am mai vazut activ pe aici.

Samson & Delilah (2002) - Marele African (2007) - Angels in heaven (2010) - Life is like a box of chocolates (2011) - Nemo's House (2012) - The Big One (2012) - Cubul (2013) - The Return (2014) - Back to the roots (2015) - Un sumatran, doi sumatrani (2020)
Ioan
Senior member
[Avatar]

Joined: 10/03/2005 23:31:43
Messages: 535
Location: 25826 St.Peter-Ording
IP:
Offline

O bucata de vreme am urmarit cu dezamagire exodul userilor de pe unele forumuri spre mediile de socializare.
Faptul se aseamana frapant cu plecarea tineretului, si nu doar a acestuia, din tara in strainatate, din motive usor de inteles.
Dar de ce pleaca de pe forumuri?!
Dispare sentimentul care leaga oameni antrenati in pasiuni comune?
Sau nici nu exista legatura asta? Mi-am inchipuit doar ca ma simteam ca intre vecini care se inteleg si apreciaza?
Sa stau mai retras m-a facut dezamagirea asta, lipsa crescanda a colaborarii, nu atat aici cat pe alt forum pe care eram mai activ datorita specializarii intr-o directie diferita.
Aparitia mea actuala aici este o reintoarcere la un loc natal, unde am fost oarecum "acasa la parinti", in cautarea unui loc familiar, intre oameni care-mi lipsesc, cand sunt "la casa mea" pe DCR, cu atat mai mult cu cat mi se rareste "familia" acolo.
koala
Batran si obosit
[Avatar]

Joined: 05/03/2002 02:00:00
Messages: 23541
Location: Bucuresti
IP:
Offline

Da, aparitia "retelelor de socializare" a distrus forumurile... e valabil pentru toate domeniile, nu doar aici in acvaristica.
Acum, orice cretin isi poate face o pagina "de specialitate" si-si gaseste imediat cateva foci care sa aplaude initiativa.
Eu sunt de moda veche si-am ramas sa pasc fanul in ieslea veche, da' multa lume a plecat. Nu stiu unde, nu ma intereseaza.
Cateodata ma apuca nostalgia si mai recitesc postari vechi, din "anii de aur". Cred ca-s batran.

Samson & Delilah (2002) - Marele African (2007) - Angels in heaven (2010) - Life is like a box of chocolates (2011) - Nemo's House (2012) - The Big One (2012) - Cubul (2013) - The Return (2014) - Back to the roots (2015) - Un sumatran, doi sumatrani (2020)
Ioan
Senior member
[Avatar]

Joined: 10/03/2005 23:31:43
Messages: 535
Location: 25826 St.Peter-Ording
IP:
Offline

Se aduna cine se aseamana?!
Caut sa gasesc cine ce a mai scris in ultimul timp.

This message was edited 2 times. Last update was at 31/10/2018 16:41:56

 
Forum Index » Hrana
Go to:   
Powered by JForum 2.3.4 © 2012 JForum Team • Maintained by Andowson.com