Citeste si PS.

Am si eu, dar mi-a trecut. Sint prea multe variabile de care ar trebui sa tii cont. E mult mai simplu sa faci o modificare si sa urmaresti plantele. Variatiile de pH in natura sint mult mai mari decit le avem in bazinele noastre. Culmea e ca si variatiile de temperatura sint mari (in aer e adevarat). Variatii de 10 grade Celsius zi-noapte in zona ecuatoriala se pare ca sint normale. Citeodata sint chiar mai mari.

Liv wrote:Citeste si PS.

Am citit (nu era acolo cind am scris). Perfect de acord cu tine. Daca vrem sa facem farmacie, putem. Insa, merita?

Nu.

Liv wrote:Nu.

In acest caz ...

Am si eu, dar mi-a trecut. Sint prea multe variabile de care ar trebui sa tii cont. E mult mai simplu sa faci o modificare si sa urmaresti plantele. Variatiile de pH in natura sint mult mai mari decit le avem in bazinele noastre. Culmea e ca si variatiile de temperatura sint mari (in aer e adevarat). Variatii de 10 grade Celsius zi-noapte in zona ecuatoriala se pare ca sint normale. Citeodata sint chiar mai mari.

... aceasta abordare este de bun simt!

Oricum m-am decis sa introduc ca factor limitativ lumina.
Mi se pare cel mai usor de controlat folosind LEDuri. Ajungi usor la 100lumeni/litru si pot fi dimate usor manual de la 0 la 100% - cele de curent continuu. Daca ma pun la punct si cu Arduino o sa le fac dimare automata. Stiu parerea voastra despre LED-uri, dar nu am intentia sa folosesc plante deosebite - am doar plante usoare.

Cum marea majoritate a fertilizantilor contin cam aceleasi substante o sa merg cel mai probabil pe cel mai ieftin la care o sa completez separat fie din macro, fie din micro ce lipseste.

E foarte interesant sa urmaresti consumul de fertilizanti functie de plantele din bazin.
Momentan folosesc linia de la Dennerle , micro scapers green si macro npk booster. Suplimentez daca e cazul cu PO4 sau No3 de la easy life.
Cum am avut mari probeme cu algele din cauza de incepator ce sint , obisnuiesc sa fac teste des sa urmaresc valorile Fe, No3 si PO4.
Foarte interesant , pina nu de mult a fost nevoie sa suplimentez PO4 la fiecare fertilizare macro. De vreo 9 zile am inlocuit ludwigia arcuata cu rotala orange juice ( la mine nu va fi chiar juice pentru ca nu cred ca am necesarul de lumina ) . Ei de cind am facut asta incepe sa se inverseze necesarul de macro . Nu mai e nevoie de suplimentare de PO4 ci NO3. . Nu stiu daca e o coincidenta sau chiar tine de planta nou introdusa . Oricum ma sperie cit " halesc " plantele in momentul de fata .

Un articol interesant, pentru cei interesati.
https://www.jbl.de/en/blog/detail/133/the-story-of-liquid-co2-fertilisation-the-reliability

A se citi toate cele 4 parti ale prezentarii.
https://www.jbl.de/en/blog/detail/123/the-story-of-liquid-co2-fertilisation

... si o opinie din partea cealalta!
Din care nu am inteles care este forma prin care plantele asimileaza carbonul, dar, asta e!

http://www.acvariu.ro/prezentare-dennerle-carbo-elixier-carbo-booster

Si eu fac teste des, la mine No3 trebuie mai putin ca am pesti mai marisori . In schimb am observat ca la PO4 am necesar mai bine de dublu cat recomanda producatorul pe cantitatea de apa ce o am in bazin. Eu sunt cu linia JBL ProScapers.

Putin off-topic:

Fertilizarea trebuie corelata cu temperatura. Viteza de crestere a plantelor depinde mult spre foarte mult de temperatura. Mi se pare ca la 19-22 C e cel mai usor de stabilizat un acvariu. La temperaturi mai mici n-am incercat dar am senzatia ca treaba ar merge bine.
La 27-29 C cresterea plantelor e foarte rapida, mai sus apar probleme din cauza caldurii. Maximul fertilizarii (din punct de vedere cantitativ) ar fi la 27-28 C iar in jur de 20 C e bine sa reducem doza la jumatate, chiar mai putin.

Nu este off-topic.
Relatia dintre temperatura si viteza de crestere a plantelor este direct proportionala datorita influentei temperaturii asupra proceselor de difuziune si osmoza.
Procesele de difuziune si de osmoza permit plantelor sa se hraneasca si sa-si pastreze forma si orientarea catre lumina datorita fenomenului de turgescenta a
tesutului vegetal. Daca la plantele terestre, apa si prezenta ei in solutii hipotonice sau hipertonice, este factorul determinant al absorbtiei ei de catre plante iar
temperatura este asociata mai mult cu fenomenele de respiratie si evapotranspiratie, care regleaza turgescenta organelor vegetale, la plantele acvatice temperatura este
cel mai important factor pentru ca aici se aplica preponderent legea Gay-Lussac, care spune ca presiunea osmotica este direct proportionala cu temperatura.
Absorbtia nutrientilor, ca de altfel si a gazelor, este direct proportionala ca intensitate cu capacitatea plantei de a-si pastra o anumita turgescenta, implicit fermitate.
Se considera ca viteza de crestere a plantelor creste cu fiecare 10 grade, in intervalul 5-35 de grade C. In afara acestui interval de temperatura, procesele
stagneaza, respectiv afecteaza fiziologia plantelor. Exceptie fac plantele de tipul celor suculent, de desert si a plantelor acvatice care cresc la adincime. Plantele suculente
au capacitatea de a depozita apa in organe, mentinindu-si astfel turgescenta si deschizindu-si stomatele pe timp de noapte, cind evita pierderile masive de apa si astfel
isi pastreaza turgescenta tesuturilor. O alta adaptare este cea a binecunoscutei plante de apartament, Asparagus, foarte rezistenta la seceta datorita unor organite radiculare,
in forma unor polipi, unde depoziteaza apa in forma de solutie coloidala. Plantele care cresc la mare adincime, in conditii de lumina si temperatura reduse, au capacitatea sa
absoarba gaze si substante pe timp de intuneric. Plantele acvatice crescute in conditii normale de iluminare, nu au nevoie sa dezvolte astfel de mecanisme decit cind sunt
crescute emers; chiar si atunci, procesul este limitat. In rest, depind in cea mai mare parte de temperatura si lumina, in anumite intervale ale fiecaruia dintre acesti factori.
Se pare ca, pentru plantele tropicale (cum sunt majoritatea plantelor acvatice) intervalul de temperatura de 20-24 de grade este optim pentru o dezvoltare normala. Evident,
nu intimplator acesta este si intervalul de confort pentru majoritatea nevertebratelor si pestilor tropicali.

Tot sapind dupa diverse am ramas cu o intrebare.

Fertilizarea plantelor crescute emers e foarte diferita de a celor crescute submers?

Am incercat sa gasesc detalii sau idei fara succes. Teoretic ar trebui mult mai mult fertilizant datorita cantitatii mai mari de CO2 din aer. La culturile hidroponice sau in sol inert (nisip sau bile de argila arsa) se ajunge la 100-200ppm la NPK. Discutiile despre fertilizare (macro si micro) sint asemanatoare cu cele de pe la noi, dar au stabilite destul de clar necesitatile plantelor se pare.

Pe site-urile cu produse hidroponice se gasesc pompe de apa, de aer, furtune de 4, 12, 25mm, picuratoare, temporizatoare cu iesiri multiple si mai multe tipuri de cuple pt. furtune - in caz ca nu gasiti unele prin petshopuri.

Si daca tot vorbim de plante uite si un test comparativ de cultivare cu lumina pentru cresterea plantelor:

https://www.youtube.com/watch?v=sfihE4IuFuU

Liv wrote:Tot sapind dupa diverse am ramas cu o intrebare.

Fertilizarea plantelor crescute emers e foarte diferita de a celor crescute submers?

Nu atit de diferita in compozitie cit mai ales in cantitatea si forma de aplicare (radiculara, foliara, mixta). Plantele crescute submers se aprovizioneaza si din substrat si din apa insa
ponderea fiecarui tip de alimentare difera. Vezi Anubias vs Cryptocoryne. Aici lucrurile nu sunt foarte bine documentate. Problema este ca nu exista o clasificare a acestora care sa ne
permita calcularea acurata a fertilizantilor.

Am incercat sa gasesc detalii sau idei fara succes. Teoretic ar trebui mult mai mult fertilizant datorita cantitatii mai mari de CO2 din aer. La culturile hidroponice sau in sol inert (nisip sau bile de argila arsa) se ajunge la 100-200ppm la NPK. Discutiile despre fertilizare (macro si micro) sint asemanatoare cu cele de pe la noi, dar au stabilite destul de clar necesitatile plantelor se pare.

Plantele crescute emers, mai ales cele de interes economic sau ornamentale, se aprovizioneaza in cvasitotalitatea lor din sol, prin aport radicular. Aceste plante sunt foarte bine studiate si sunt clar incadrate in C3, C4 si CAM, in functie de capacitatea si modul lor de a stoca CO2. In aer, CO2 fiind o constanta, fertilizarea aplicata la radacina tine seama de structura solului si calitatea lui; de aici tot felul de amendamente, ingrasaminte complexe, ... De ex. este cunoscut ca plantele suculente de apartament au capacitatea de a purifica aerul pentru ca stomatele lor sunt adaptate unui mediu uscat, astfel incit se deschid pe timpul noptii, cind evapotranspiratia este minima. Ele sunt plante CAM. Fertilizarea lor este exclusiv radiculara si structura solului trebuie sa fie de un anumit tip (nisipos, argilos, etc).

Vad ca una din diferentele intre C3, C4 si CAM se refera la umiditate. C3 e folosit in climat umed, C4 in climat uscat si CAM in climat foarte uscat (practic in desert). Doar C3 ar putea fi folosit in climatul care il asiguram emers (submers oricum nu prea se poate spune ca e vorba de climat umed sau uscat).

Gresesc? Daca nu, de ce discutam despre C3, C4 si CAM?

Am mai rasfoit putin forumurile de acvacultura - nu am citit chiar orice post. Recomandarile sint cam aceleasi ca si pe la noi. Micro in cantitate relativ constanta cu mici modificari in functie de ciclul vegetativ, dar la macro pot sa fie modificari majore in raportul NPK. Bine ei vor o crestere intensiva a masei vegetale. Si pe la ei se practica distractia "nu va dam sfaturi decit daca cumparati produsele noastre".

Liv wrote:Vad ca una din diferentele intre C3, C4 si CAM se refera la umiditate. C3 e folosit in climat umed, C4 in climat uscat si CAM in climat foarte uscat (practic in desert). Doar C3 ar putea fi folosit in climatul care il asiguram emers (submers oricum nu prea se poate spune ca e vorba de climat umed sau uscat).

Gresesc? Daca nu, de ce discutam despre C3, C4 si CAM?

Nu gresesti, ai perfecta dreptate. Era un exemplu de clasificare a plantelor emerse ... dar care nu exista (sau eu nu l-am gasit) pentru plantele acvatice, cu mici exceptii.
Singurele referiri se fac la unele ferigi acvatice, care cresc la adincime, in zone slab luminate, si care s-au adaptat pentru deschiderea stomatelor pe timp de intuneric.
Daca am avea o astfel de clasificare, iti imaginezi ca s-ar simplifica multe probleme.

Fotosinteza.

Toate discutiile despre fertilizare se sfirsesc la remarca "fara CO2 fertilizezi degeaba". Ceea ce este adevarat. Insa exista convingerea ca aditia de CO2 este
necesara doar pe timpul perioadei de lumina. Chiar si pe UKAPS am primit "lectii" despre acesta cutuma (din bun simt, nu am mai continuat conversatia si nu i-am
spus ca cele doua fotosisteme I si II functioneaza de fapt invers, al doilea intrind in "scena" dupa primul, unde si cum se depoziteaza energia chimica a plantelor, de
ce si cum se utilizeaza cea mai raspindita enzima de pe planete, RuBisCO, dar mai ales cind se produce faza de biosinteza a glucozei ca precursor al celorlalte substante
organice sintetizate de plante).

Pentru a intelege ce se intimpla pe timpul cit plantele sunt luminate sau nu si pentru cei care nu inteleg de ce este nevoie de CO2 si pe timpul perioadei de intuneric
sau cind este produs, de fapt, oxigenul pe care il respiram, va invit sa urmariti cu atentie documentarele de mai jos. De asemenea, pentru a intelege cind si de ce perleaza
plantele si de ce apare o diferenta de pH intre perioada de lumina si cea de intuneric (parca pH-ul are de'a face cu H+, nu-i asa?) cu sau fara aditie de CO2, atentie la explicatiile
legate de procesele fotochimice si cele nefotochimice.

NOTA : A se urmari cu atentie si a nu se trage concluzia ca pe timpul perioadei de iluminare nu este nevoie de CO2!

Exista o singura discutie aici : nu este clar in care dintre cele trei categorii de plante (C3, C4 sau CAM) pot fi incadrate plantele crescute submers. Dar, atita timp cit cea mai
mare parte din ele supravietuiesc emers sau chiar provin din mediul emers dar in nici un caz din mediul arid, probabil ca toate pot fi incadrate in categoria C3, deci inscrise
in ciclul Calvin clasic, care presupune cele doua faze clar delimitate..

Vizionare placuta!












Lucian: am reanranjat 2 link-uri ca sa vedem bine aici filmele

Offtopic: Somnorosule - ai PM. Da-mi PM daca a functionat te rog.

Miine, m-a luat "sefa" cu matura de la calculator!